Poltergeist 2015
(regia Gil Kenan, regizor de animatzii)
Scandalul Hexi Pharma e mic copil pe langa ce se va intampla cand vor incepe sa se prabusheasca blocurile de locuintze construite prin Romania in ultimii 15 ani. Bancile si filmele de constructzii ar trebui sa-si asume putzina responsabilitate in privintza fenomenelor poltergeist si sa nu mai vanda apartamente care se prabushesc in capul locatarilor cu 20 de ani inainte sa se termine plata creditului. Sper ca intr-o buna zi legea darii in plata sa includa si o serie de amendamente legate de locuintzele bantuite ori construite peste cimitire de gepizi.
Un motiv pentru care lumea nu ia inca in serios aceste probleme e ca povestile cu case bantuite au dat cel mai sarac si rudimentar subgen al cinemaului horror. Daca celelalte subgenuri (vampirii, varcolacii, zombie etc.) au fost folosite de-a lungul timpului drept codificari pentru diverse metafore, filmul cu fantome n-a prea incercat sa devina altceva decat o ocazie de sperieturi provocate cu zgomote brushte si stridente. Exceptziile sunt cele care vin din literatura (Shining, sa zicem) ori din zone de corcitura (paradoxal si neplacut, dar soap opera Ghost cu Demi Moore ramane unul din titlurile inovatoare ale genului). Uneori filmul cu fantome a mai beneficiat macar in plan estetic de originile sale gotic-romantice (Crimson Peak, The Others), insa japonezii s-au kkt si in aceasta calitate cand au dat drumul la The Ring si toata isteria techno-goth cu fantome wireless.
Un motiv pentru care lumea nu ia inca in serios aceste probleme e ca povestile cu case bantuite au dat cel mai sarac si rudimentar subgen al cinemaului horror. Daca celelalte subgenuri (vampirii, varcolacii, zombie etc.) au fost folosite de-a lungul timpului drept codificari pentru diverse metafore, filmul cu fantome n-a prea incercat sa devina altceva decat o ocazie de sperieturi provocate cu zgomote brushte si stridente. Exceptziile sunt cele care vin din literatura (Shining, sa zicem) ori din zone de corcitura (paradoxal si neplacut, dar soap opera Ghost cu Demi Moore ramane unul din titlurile inovatoare ale genului). Uneori filmul cu fantome a mai beneficiat macar in plan estetic de originile sale gotic-romantice (Crimson Peak, The Others), insa japonezii s-au kkt si in aceasta calitate cand au dat drumul la The Ring si toata isteria techno-goth cu fantome wireless.
In consecintza, Poltergeist 2015, desi e remake la unul din cele mai importante filme cu case bantuite (originalul din 82 fiind scenarizat de Spielberg si regizat de autorul Texas Chainsaw Massacre) si chiar un premergator al curentului japonez (televizorul fiind un asset cheie al povestii), s-a prezentat in 2015 drept unul din cele mai banale horroruri ale anului, cu cel mai derivativ scenariu pe care l-am vazut in foarte mult timp, greu de suportat pentru cineva care a vazut macar unul din titlurile seriilor Insidious ori Paranormal Activity. Cumva se pierde pana si evidentza ca respectivele titluri sunt derivate de fapt din Poltergeist-ul original, facand acest remake sa arate cam ca teza de doctorat a lui Ponta.
Singurul element de inovatzie este ca televizorul care o hipnotizeaza pe fetitza din film nu mai e pe lampi ca in filmul origina; de data asta e SMART, plat, cu LEDuri si cu optziunea aia PiP cu care te potzi uita la filme porno simultan cu emisiunile Antena 3. De fapt nici macar nu e o inovatzie dpdv horror, caci televizoarele pe lampi mi s-au parut dintotdeauna mai creepy, cu bazaitul ala in surdina care te sapa la marginile creierului.
Important pentru filmele astea sunt si personajele copii, care trebuie sa aiba fetze destul de creepy (ochi mari, zambete nenaturale). Remake-ul asta insa nu se straduie deloc, bazandu-se doar pe faptul ca e 3D si poate cu asta reuseste sa faca niste pitzipoance sa-si verse popcornu in poale.
Singurul element de inovatzie este ca televizorul care o hipnotizeaza pe fetitza din film nu mai e pe lampi ca in filmul origina; de data asta e SMART, plat, cu LEDuri si cu optziunea aia PiP cu care te potzi uita la filme porno simultan cu emisiunile Antena 3. De fapt nici macar nu e o inovatzie dpdv horror, caci televizoarele pe lampi mi s-au parut dintotdeauna mai creepy, cu bazaitul ala in surdina care te sapa la marginile creierului.
Important pentru filmele astea sunt si personajele copii, care trebuie sa aiba fetze destul de creepy (ochi mari, zambete nenaturale). Remake-ul asta insa nu se straduie deloc, bazandu-se doar pe faptul ca e 3D si poate cu asta reuseste sa faca niste pitzipoance sa-si verse popcornu in poale.
No comments:
Post a Comment