Filme musai: Tale of Tales

Tale of Tales

(regia Matteo Garrone, autorul Gomorrei)

Probabil cel mai frumos film pe care va fi sa-l vad anul asta, Tale of Tales ecranizeaza in cheie adulta un calup de basme vag interconectate preluate din colectzia de basme italiene Pentamerone publicata in secolul XVII, ulterior plagiata si remixata copios de Fratzii Grimm, dar si de autori mai moderni (Italo Calvino si basmele sale culte).

Intr-una din povestiri avem un printz curvar (Vincent Cassel) indragostit de o hoashka batrana vrajita sa para mai tanara (Stacy Martin din Nymphomaniac), in alta un rege creste un purice drept animal de casa, iar in a treia un alt rege incearca sa faca rost de inima unui monstru acvatic care sa o ajute pe regina sa (Salma Hayek) sa ramana gravida.

Desi volumul original a fost publicat ca o colectzie de povestiri moraliste pentru copii, varianta cinematografica are doze semnificative de horror si erotism, impingand subtil filmul intr-o zona adulta fara a-i submina cu nimic statutul de basm si farmecul suprarealist. Eroticul si horrorul ocupa un spatziu cat se poate de natural in designul superb al filmului, o chestie in general valabila la basme, traducatorii si antologatorii fiind cei responsabili cu castrarea si cenzurarea povestilor vechi pentru publicul infant. Uneori nici macar ei, caci imi amintesc cu oroare scene cel putzin dubioase pe care le citeam in copilarie prin 1001 de Noptzi, Legendele Olimpului si chiar in Biblie, faze despre care adultzii care ma obligau sa citesc acele cartzi in mod clar n-aveau habar, altfel nu m-ar fi lasat sa le citesc. Parintzi, nu lasatzi copiii sa citeasca Biblia, face-tzi-le rost de o versiune pentru copii, vorbesc serios!

Disney incearca si ei de ceva vreme sa reformateze basmele lor in aceasta cheie adulta (vezi Maleficent), dar totusi o fac  mai timid decat o face italianul Matteo Garrone aici. Am fost cu atat mai surprins cu cat regizorul e cunoscut prin filme diametral opuse stilistic, mult mai sobre si austere, poate va amintitzi de multi-premiatul Gomorra despre mafia napolitana. Deci ce avem aici e ca si cum Cristi Puiu s-ar apuca sa regizeze un film din seria Harry Potter.

Rezultatul e foarte sofisticat in detalii, fiecare cadru e atent compus si proiectat dupa un atent design cromatic, de unghiuri si forme. Dialogurile par rudimentare, probabil preluate din materialul original, pronuntzate teatral si lasand sa se ghiceasca semnificatziile tacite din spatele basmelor clasice, lasate nespuse pentru a nu bulversa prea mult copiii care le citeau.

Unii preteni sustzin ca Tale of Tales seamana si cu filmele Fantaghiro, ecranizate de regizorul horror Lamberto Bava dupa basmele culte ale lui Italo Calvino, populare pe canalele italiene de cablu TV prin 95 sau mai devreme.