Am zis sa infiintez rubrica Cotidian pt probleme pe care nu le pot exprima in Tweeter, dar nici nu fac subiectul interesului meu cultural direct, adica nu am un interes asupra problematicii suficient de profunda incat sa scriu o recenzie. Deci, ce m-a macinat in ultima vreme:
a. Am fost la o prezentare de carte a dnei Monica Tatoiu, fosta profa de mate si patroana corporatziei Oriflame (pe Romania), sub egida careia mi-am facut si eu debutul profesional, acu vreo 15 ani cand bateam Clujul prin viscole cu o plasa de rujuri rancezite dupa mine, amintire care va face si subiectul unei povesti horror pe care o am in lucru.
Prezentarea de carte a avut in centru antologia de proza/eseistica feminista Cele 4 dimensiuni ale feminitatii romanesti, cu peste 70 de autoare. S-a desfasurat in libraria Carturesti din Mall, care s-a umplut ochi cu femei, plus eu, plus inca vreo 5 barbatzi ratacitzi si prinsi la inghesuiala intre 2 rafturi.
O vreme s-a cantat, pana s-au aranjat scaunele. Chestii folkiste, despre natura si dragoste, gen Cenaclu Flacara un pic mai comercial. Apoi a inceput eventul, usor sectant, mi-a amintit de o intrevedere Herbalife de cand eram mai mic. Sa ne lamurim, motivul pentru care am vrut sa stau a fost sa prind momentul cu intrebarile din public, sa ma bag si eu in seama intreband pe cele 15 doamne din prezidiu ce parere au de faptul ca Oscarul s-a dat anul asta de Ziua Femeii si daca dansele considera ca asta va schimba fatza cinematografiei mai abitir decat a facut-o Avatar.
Din pacate amicii nu m-au lasat sa stau, ce-i drept si eu ma cam sufocam si am cedat fiziologic inca de la a 4-a oratzie din partea doamnelor din prezidiu (care cred ca trebuiau sa vorbeasca toate, cu dna Tatoiu ultima). Intr-un fel regret ca n-am stat, am auzit de la martori oculari ca la sfarsit s-a lasat cu hohote de plans si discutzii despre cancer, un subiect drag mie. Ce-i drept, plecarea mea subita s-a datorat si primei oratoare, o doamna din Uniunea Scriitorilor care a aruncat cu spalatura de vase in barbatzii (romani) vreo 15 minute de m-a timorat complet si mi-am amintit de toate gagicile 6care mi-au dat papucii pentru cetateni ai Uniunii Europene (pe vremea cand eu nu eram).
Am uitat sa zic, una din feministe avea barba si a scos o poanta buna, ca femeile conduc lumea cu o mana de fier in manusa de plastic. Si ca degeaba se tot victimizeaza feministele, ca tot ele impart tortu, iar pretentia ca Romania e cea mai misogina tzara din Europa e o aberatzie, intrebati-o pe Ecaterina Teodoroiu.
Sa ne intelegem odata pt totdeauna cum e cu misoginismul si homofobia: nu suport gagicile care-si inchipuie ca pot trai fara barbatzi si nici barbatzii care-si inchipuie ca pot trai fara femei. Cum zicea marele DJ Boros: Asta nu e fericire!
Pana la urma am cedat inghesuielii sufocante de la event si m-am dus la Starbucks sa beau o litra de ciocolata calda sa imi mai treaca acreala.
b. Tot stand pe-acolo prin Carturesti am dat peste o carte pe a carei coperta scria urmatoarele:
ELENA: Fata cu ochi albaştri de nestemată şi păr de aur, întotdeauna Regina Balului, cea care poate avea orice băiat îşi doreşte.
a. Am fost la o prezentare de carte a dnei Monica Tatoiu, fosta profa de mate si patroana corporatziei Oriflame (pe Romania), sub egida careia mi-am facut si eu debutul profesional, acu vreo 15 ani cand bateam Clujul prin viscole cu o plasa de rujuri rancezite dupa mine, amintire care va face si subiectul unei povesti horror pe care o am in lucru.
Prezentarea de carte a avut in centru antologia de proza/eseistica feminista Cele 4 dimensiuni ale feminitatii romanesti, cu peste 70 de autoare. S-a desfasurat in libraria Carturesti din Mall, care s-a umplut ochi cu femei, plus eu, plus inca vreo 5 barbatzi ratacitzi si prinsi la inghesuiala intre 2 rafturi.
O vreme s-a cantat, pana s-au aranjat scaunele. Chestii folkiste, despre natura si dragoste, gen Cenaclu Flacara un pic mai comercial. Apoi a inceput eventul, usor sectant, mi-a amintit de o intrevedere Herbalife de cand eram mai mic. Sa ne lamurim, motivul pentru care am vrut sa stau a fost sa prind momentul cu intrebarile din public, sa ma bag si eu in seama intreband pe cele 15 doamne din prezidiu ce parere au de faptul ca Oscarul s-a dat anul asta de Ziua Femeii si daca dansele considera ca asta va schimba fatza cinematografiei mai abitir decat a facut-o Avatar.
Din pacate amicii nu m-au lasat sa stau, ce-i drept si eu ma cam sufocam si am cedat fiziologic inca de la a 4-a oratzie din partea doamnelor din prezidiu (care cred ca trebuiau sa vorbeasca toate, cu dna Tatoiu ultima). Intr-un fel regret ca n-am stat, am auzit de la martori oculari ca la sfarsit s-a lasat cu hohote de plans si discutzii despre cancer, un subiect drag mie. Ce-i drept, plecarea mea subita s-a datorat si primei oratoare, o doamna din Uniunea Scriitorilor care a aruncat cu spalatura de vase in barbatzii (romani) vreo 15 minute de m-a timorat complet si mi-am amintit de toate gagicile 6care mi-au dat papucii pentru cetateni ai Uniunii Europene (pe vremea cand eu nu eram).
Am uitat sa zic, una din feministe avea barba si a scos o poanta buna, ca femeile conduc lumea cu o mana de fier in manusa de plastic. Si ca degeaba se tot victimizeaza feministele, ca tot ele impart tortu, iar pretentia ca Romania e cea mai misogina tzara din Europa e o aberatzie, intrebati-o pe Ecaterina Teodoroiu.
Sa ne intelegem odata pt totdeauna cum e cu misoginismul si homofobia: nu suport gagicile care-si inchipuie ca pot trai fara barbatzi si nici barbatzii care-si inchipuie ca pot trai fara femei. Cum zicea marele DJ Boros: Asta nu e fericire!
Pana la urma am cedat inghesuielii sufocante de la event si m-am dus la Starbucks sa beau o litra de ciocolata calda sa imi mai treaca acreala.
b. Tot stand pe-acolo prin Carturesti am dat peste o carte pe a carei coperta scria urmatoarele:
ELENA: Fata cu ochi albaştri de nestemată şi păr de aur, întotdeauna Regina Balului, cea care poate avea orice băiat îşi doreşte.
STEFAN
Distant şi misterios, pare să fie singurul băiat care îi poate rezista Elenei, deşi încearcă din răsputeri să o apere de ororile trecutului său tragic.
DAMON
Sexy, periculos şi mânat de dorinţa de a se răzbuna pe Stefan, fratele pe care îl învinuieşte că l-a trădat. Hotărât să o aibă pe Elena, e în stare să omoare pentru ea.
Despre ce o fi vorba? Nu, nu e La Medeleni si nici Anna Karenina, e ultima gaselnitza in materie de horror horrmonal cu vampirri, o noua serie de romane vampire soap venite de pe mana autoarei cu nume misterios L.J.Smith. Scriitoarea arata ca in poza de mai jos.
Zau, mie imi cam suna a Adramalekus. Ma bate gandul sa incep sa debutez si eu cu numele Sergiu Brussolo, Stefan King sau Nelu Găiman, dar am nevoie de cineva sa-mi inventeze o fotografie in Photoshop. Numa ca eu vreau un cal roshu.
c. Tot in seara aia mi-a incaput pe mana cel mai tare numar din Catzavencu pe care l-am vazut vreodata, dimpreuna cu publicatzia concurenta, Kamikaze fara mogul (cu aia de au fost datzi afara de la Katza, de catre mogulu turbulent). Nu stiu ce photoshopar si-au angajat aia de la Catzavencu dar baiatu ala a facut cele mai tari prelucrari foto ever, legate de felu in care vor arata politicienii romani in anul 2020. Nu gasesc poze pe net sa va dau exemple, pot doar sa zic ca Vanghelie arata cam ca Marlon Brando, Geoana cam ca Woody Allen si Boc ca Fu Manchu.
d. Am vazut pe youtube o chestie absolut sinistra, parca luata cadru cu cadru din filmele cu zombie ale lui Romero, cu precadere Dawn of the Dead. Sa nu mai ziceti ca nu ma uit la filme realiste. E vorba de invazia moldovenilor in magazinu de bricolaj, de saptamana trecuta.
e. De fapt cea mai importanta veste despre toate e ca Horia Ursu de la Millennium Press s-a incordat o data si a scos cel mai ambitzios plan din SFul romanesc, revista Galileo care cica va arata si bine, va fi groasa-groasa ( cam ca o antologie mai subtzirica, modelu Postscript) si va avea si un contzinut sa-tzi vinzi copiii. Ramane de vazut calitatea traducerilor, dar numele din cuprins sunt unu si unu. Pe pagina linkului gasiti detalii si legat de abonamente.
Zau, mie imi cam suna a Adramalekus. Ma bate gandul sa incep sa debutez si eu cu numele Sergiu Brussolo, Stefan King sau Nelu Găiman, dar am nevoie de cineva sa-mi inventeze o fotografie in Photoshop. Numa ca eu vreau un cal roshu.
c. Tot in seara aia mi-a incaput pe mana cel mai tare numar din Catzavencu pe care l-am vazut vreodata, dimpreuna cu publicatzia concurenta, Kamikaze fara mogul (cu aia de au fost datzi afara de la Katza, de catre mogulu turbulent). Nu stiu ce photoshopar si-au angajat aia de la Catzavencu dar baiatu ala a facut cele mai tari prelucrari foto ever, legate de felu in care vor arata politicienii romani in anul 2020. Nu gasesc poze pe net sa va dau exemple, pot doar sa zic ca Vanghelie arata cam ca Marlon Brando, Geoana cam ca Woody Allen si Boc ca Fu Manchu.
d. Am vazut pe youtube o chestie absolut sinistra, parca luata cadru cu cadru din filmele cu zombie ale lui Romero, cu precadere Dawn of the Dead. Sa nu mai ziceti ca nu ma uit la filme realiste. E vorba de invazia moldovenilor in magazinu de bricolaj, de saptamana trecuta.
e. De fapt cea mai importanta veste despre toate e ca Horia Ursu de la Millennium Press s-a incordat o data si a scos cel mai ambitzios plan din SFul romanesc, revista Galileo care cica va arata si bine, va fi groasa-groasa ( cam ca o antologie mai subtzirica, modelu Postscript) si va avea si un contzinut sa-tzi vinzi copiii. Ramane de vazut calitatea traducerilor, dar numele din cuprins sunt unu si unu. Pe pagina linkului gasiti detalii si legat de abonamente.