Saturday, February 21, 2009

Niste omnibusuri

























Nu vorbim aici de benzi desenate ci de "literatura serioasa" (cum e considerat SF-ul si fantasy-ul raportat la benzi desenate (si mainstream-ul raportat la SF si fantasy)).

Omnibusurile sunt niste cartzoaie groase scrise marunt care contzin mai multe romane, eventual si niste proza scurta anexata. Deoarece contzin romane, n-avea sens sa le bag la articolul despre proza scurta, plus ca editiile astea merita o atentie mai deosebita decat daca le pomeneam la capatul unei liste lungi de cartzi. Am impresia ca omnibusurile vor fi urmatorul trend al editurilor care ofera editzii limitate de lux. Cu "de lux" vreau sa zic ca un factor important e si ergonomia volumelor, desi-s groase si cu fonturi mici le potzi deschide fara sa rupi cotorul iar fonturile sunt mici dar nu inghesuite ca in cartile Tritonic, incat se obtine un echilibru rezonabil intre "experientza de utilizare" si cantitatea de informatzie.

Cea mai tare din parcare la nivel estetic e The Autopsy and Other Tales de Michael Shea. N-are nici 600 de pagini dar cuprinde nu mai putzin de 3 volume ale autorului plus ilustratzii color. Cele 3 volume sunt:
  • colectzia de povestiri Polyphemus, nominalizata la World Fantasy (cu povestea The Autopsy nominalizata separat la numeroase premii);
  • romanul de tineretze The Color out of Time, tributar lui Lovecraft (de fapt cred ca e chiar o continuare la The Color out of Space a lui HP);
  • romanul I, said the fly despre care nu stiu nimic.
Michael Shea a fost mereu un autor cu impact comercial redus in ciuda faptului ca premiile nu l-au ocolit. Unul din motive ar fi ca a publicat doar la edituri de kkt, iar al doilea motiv e ca in 30 de ani de cariera a publicat cat Stephen King in 5 ani asa ca numele sau n-a apucat sa se impregneze in memoria colectiva. E unul din acei "writer's writer", fiind idolul a numerosi autori horror mai de succes decat el. In conditiile astea, The Autopsy and Other Tales e menita sa-l resusciteze din uitare si e vazuta de fani ca o bijuterie rara (500 de bucatzi pe toata planeta, semnate de autor, la pretz de pornire de 100 dolari, bag mana in foc ca intr-un an va ajunge la peste 200). Eu am luat-o la juma de pretz cu ocazia unei oferte de Craciun a amazonului pe care intentzionat nu am anuntzat-o pe blog sa nu ma trezesc ca mi-o sufla careva cum am patzit cu biletele la Roadburn. Inca se mai gaseste la 60 dolari dar nu pt multa vreme.

James Blaylock, se zice ca ar fi inventatorul genului steampunk. Subterranean Press a scos recent un omnibus la vreo 600 de pagini cu cateva ilustratii, continand doua romane (The Homunculus - castigator al premiului PK Dick si Lord Kelvin's Machine - nominalizat World Fantasy) si cateva povestiri anexate romanelor. Steampunkul e genul ala imposibil de definit care e un fel de retrocyberpunk:
  • e cyberpunk pentru ca abuzeaza de tehnologii avansate si limbaj tehno-babble
  • e retro pentru ca tehnologiile alea sunt avansate raportat la o perioada din trecut (de regula tehnologii analogice, chiar mecanice, in locul celor digitale care definesc peisajului SF-ului si cyberpunkului in special).
In consecintza, povestile steampunk se petrec adesea intr-un cadru istoric, indeosebi Anglia victoriana (vezi filmul si cartea The Prestige sau seria BD League of Extraordinary Gentlemen) sau Vestul Salbatic (westernurile SF ale lui Joe Lansdale). La unii autori actziunea nu e plasata neaparat in trecut, ci pur si simplu se inlocuieste digitalul cu analogicul intr-un cadru modern (vezi jocul video Syberia) ori, la cei mai umoristi dintre autori, e vorba pur si simplu de asocieri libere pana la a fi aberante, voit naive (de regula referintziale) si incompatibilitatzi fortzate pana la parodie (Doctor Who, Hitchhiker's Guide to the Galaxy). Tim Powers (autorul unuia din cele mai tari romane steampunk ever, The Anubis Gates), il recomanda pe James Blaylock ca fiind inventatorul genului si argumentul sau e ca Blaylock nu a folosit doar retzeta asocierilor fortzate retro-futuriste si umanist-tehnologice ci a propus si un stil de scriitura pentru genul respectiv, un stil care implica o limba engleza delicioasa si retro inspirata de R.L.Stevenson si Edgar Poe, un stil in care toata lumea e gentleman, chiar si Jack Spintecatorul, Dracula sau Dr. Jekyll. Unii recenzori il compara pe Blaylock cu pionierul umorului englezesc "psihedelic" P.G.Wodehouse (idol al lui Rushdie si Pratchett).

In buna traditzie, omnibusul The Adventures of Langdon St. Ives prezinta, prin 2 romane si 4 povestiri, aventurile incredibile ale unui gentleman englez si a valetului sau in lupta impotriva cocoshatului Narbondo (personaj imprumutat de la Borges). Incercatzi sa va imaginatzi niste cugetari ale unui Sherlock Holmes implicat in evenimentele din filmul Matrix, folosind limbaj englezesc si figuri de stil de acu 100 de ani. Doar ca Blaylock nu le-a scris acu 100 de ani, ci la inceputul anilor 90, cand propunea genul steampunk ca pe o parodie a americanului cyberpunk (Matrix, etc.), asa ca in ghiveciul asta te mai pomenesti si cu sex, brutalitatzi horror si opinii filozofice postmoderne. De fapt steampunku asta, cu accentul lui pe referentzialitate si asocieri libere/absurde, e adesea inclus in postmodernism, cu conditzia sa nu fie publicat intr-o colectzie care foloseste eticheta SF.

Barry Hughart e un scriitor dubios care a scris in toata viatza 3 romane, dupa care s-a lasat de meserie din pricina ca l-au enervat editorii. Primul dintre romane a fost castigator al World Fantasy, celelalte doua nominalizate la Locus, toate 3 alcatuind o trilogie aparte, inspirata de traiul autorului prin China si Coreea. Nu e vorba de romane de razboi sau cu subiect militar, ci de un imens basm fantastic scris dupa retzeta legendelor chinezesti (cu cimilituri si ghicitori cu tot), descriind calatoriile Meshterului Li si a iobagului Nr.10, un fel de Don Quijote chinezesc in cautarea unei radacini miraculoase de ginseng. Autorul amesteca mitologie chinezeasca, istoria Chinei antice si epopeile despre calatorii initziatice (banuiesc ca si celebra banda desenata japoneza Lone Wolf and Cub). Trilogia lui Hughart a fost publicata recent de Subterranean intr-un omnibus: The Chronicles of Master Li and Number Ten Ox, vandut integral la o saptamana de la aparitzie, in conditziile in care prima editzie ajunsese la pretzuri de 300 dolari. Din pacate pe asta n-am mai prins-o.



Gene Wolfe - Severian of the Guild. Despre asta o sa va povesteasca exty mai multe, contzine toate cele 4 romane care constituie dupa unii varful operei lui Gene Wolfe si unul din piscurile semetze ale literaturii fantasy din toate timpurile. Vorbim besigur despre:
  • The Shadow of the Torturer
  • The Claw of the Conciliator
  • The Sword of the Lictor
  • The Citadel of the Autarch
Severian of the Guild a aparut din cate stiu doar in editzie englezeasca, la Gollancz, si se gaseste pe la noi prin Carturesti la pretz de nimic pentru cele aproape 1000 de pagini. Pentru cine n-a auzit inca de el, Gene Wolfe s-ar putea sa fie cel mai tare scriitor SF in viatza iar cele 4 romane stau undeva pe langa Lord of the Rings si Dune, poate chiar deasupra lor. Exty, preia legatura.


















Tot de la Exty si tot de la britanicii Gollancz aflatzi mai multe despre cele 2 omnibusuri ale lui Dan Simmons, grupand ciclul de 4 romane care l-au consacrat si care au resuscitat genul space opera intr-o perspectiva mai culta:
Le-am vazut si pe astea prin Carturesti.

Glen Cook e un scriitor de fantasy care si-a mancat pita in anii 80 cu ciclul de 8 romane Dread Empire, care au cunoscut succes la popor si mai putzin la critica. In fine, banuiesc ca orice heroic fantasy se scria in anii 80 statea in umbra lui Gene Wolfe. Daca dam umbra asta la o parte, Glen Cook aduce un fantasy ceva mai pulp, influentat de policierul noir (eroi cinici, ploturi sucite si mistere cu iz de roman politzist), fiind o foarte influenta punte de legatura intre heroic fantasy-ul idealist si chiar naiv al clasicilor (Tolkien, Lewis) si cel cinic si intunecat al modernilor (Steven Erikson pare sa-i datoreze destul de multe lui Cook, iar Vandermeer il recomanda ca o alternativa mult superioara aventurilor de duzina debitate de Terry Brooks). Ciclul de referintza Dread Empire contzine si cartzi bune si cartzi proaste. Cele mai bune (primele 5) au fost grupate in 2 omnibusuri care arata superb (in hardcover cel putzin), de la Nighshade Books:
  • A Cruel Wind - trilogia principala Dread Empire;
  • A Fortress in Shadow - 2 prequeluri care par sa nu fie doar umplutura, ci chiar mai bune decat trilogia principala;
  • An Empire Unacquainted with Defeat - culegere de povestiri care au loc in universul creat de Cook, banuiesc ca asta e cam de umplutura dar arata bine in biblioteca langa celelalte.
































David Drake
nu-mi prea place dar cunosc catziva oameni care s-ar da in vant dupa el. Drake face parte din randul artistilor obsedatzi de experientza razboiului din Vietnam (Joe Haldeman, Oliver Stone) care a scris toata viatza lui SF militar, un fel de Sven Hassell care a pus extraterestrii in loc de vietnamezi sau rusi, ori uneori nici macar extraterestrii, ci a mutat doar razboiul in viitor. Unele romane contzin si referintze mitologice, reiterand aventurile lui Ulise intr-un cadru militar modern. N-am rabdare sa joc Call of Duty si nici nu ma omor dupa History channel, dar cei pasionatzi de tactica militara si experientza razboiului se pot adapa din ciclul Hammer's Slammers, reeditat recent de Nightshade Books in 3 omnibusuri hardcover totalizand vreo 1500 de pagini, adica 5 romane si o colectzie de povestiri din universul hipermilitar creat de David Drake.

Achizitie obligatorie pentru orice locuitor al planetei Pamant sunt cele doua volume omnibus ale colectiei Library of America, dedicate lui Philip Dick, care pe aceasta cale a intrat in cea mai prestigioasa colectie de literatura americana, alaturi de Mark Twain, Kerouac, Tennessee Williams sau Lovecraft adica acolo unde ii este locul. Amazonul le da sub 50 de dolari impreuna, adica aproape gratis daca stai sa te uitzi ca e vorba de vreo 2000 de pagini adunand laolalt nu mai putzin de 9 romane, care pe deasupra sunt si cele mai tari ale autorului. Regret ca nu voi avea ocazia sa le dau de capul profului de romana din liceu care cand m-a prins citind Ubik in banca mi-a zis sa pun si eu mana pe niste "literatura propriu-zisa". Daca nu se vede in poze, antologia de romane a lui Philip Dick contzine:
  • Ubik
  • The Man in the High Castle
  • The Three Stigmata of Palmer Eldritch
  • Do Androids Dream of Electric Sheep?
  • A Scanner Darkly
  • Flow my Tears, the Policeman Said
  • Martian Timeslip
  • Dr. Bloodmoney
  • Now Wait for the Last Year
Deci in masura in care criza economica va permite, astea ar fi materiale ideale pt cadouri de Craciun, 8 martie, Paste etc.

7 comments:

krossfire said...

O sa ignor cele doua pagini jumatate in Word de cultura pentru a pune o intrebare usor off-topic : Stii vreo editura romaneasca (nu online gen Liter.Net) care sa publice autori tineri pe SF\roman\nuvela psihologica (and don't say Tritonic) ?

Stiu ca par ignorant dar nu am fost teribil de interesat de peisajul literar romanesc in ultima vreme.

Aron Biro said...

nu stiu decat pe tritonic si onlineurile.

krossfire said...

Cu Tritonic am discutat odata (of course, era vorba de mine) si le-am trimis ceva dintr-un material scris prin liceu si modificat putin pentru ocazie. Mi-au raspuns ceva in genul ''Misto, mai trimite bucati din roman''. Cand le-am replicat ca e proza scurta au zis ca ei nu publica decat roman. Proza scurta - doar daca e vorba de vreun autor foarte consacrat ceea ce nu era cazul.

krossfire said...

Sorry daca te-a deranjat intrebarea dar te urmarisem pe alte site-uri (de la Atelierul Kult la Muzici si Faze) si pari genul care a publicat sau intentioneaza sa o faca - desi ROmania nu e cel mai bun spatiu pentru asa ceva.

Li said...

mi-ar placea volumul 2 din dick, de Now Wait for Last Year si Martian Time Slip nici nu stiam. oricum traducerile in romana sunt chiar ok, nu stiu daca ar merita investitia in vremurile astea cacacioase

exty said...

am preluat shtafeta.

pusesem ocii de ceva vreme pe volumele alea a lui dick (si pe lovecraft), din primu am citit tot, din al doilea nimic, da' amanadoua ar arata foarte bine in biblioteca.

Anonymous said...

Bai DE-STE-PTU-LE ! Vad ca te pricepi la cuvinte, ia zi si mie, esti bagat si tu in teoria relativitatii vide?
Faci parte din conspiratia gauazerlor roze?
Zi, ba!