Palomar reloaded

Beyond Palomar

de Gilbert Hernandez

Povesteam aici despre epopeea Palomar, despre fertila primaritza Luba care, inarmata cu un ciocan si facand copii cu nemiluita, tzine sub papuc comunitatea satului mexican Palomar de-a lungul a vro 20 de ani de fresca sociala rurala, un fel de Morometzii sexy.

Volumul Beyond Palomar, din pacate doar paperback, publicat de aceiasi Fantagraphics Books, e o anexa la Palomar, un prequel despre copilaria si tineretzea Lubei, inainte sa ajunga spalatoreasa de barbatzi in satul Palomar (pozitzie de pe care si-a inceput odiseea).

Povestea e mult mai focalizata decat in volumul principal - Palomar era o fresca a unei societatzi rurale aparte in care Luba intervenea doar in momente cheie. Aici povestea reflecta situatia politica a Mexicului anilor 60-70, in valtoarea Razboiului Rece, a opresiunilor si a presiunilor comuniste din zona, context in care Luba isi traieste copilaria si tineretzea. Autorul face si o trimitere interesanta la istoria benzilor desenate. Se pare ca in anii 60 in Mexic se vindea ca painea calda o banda desenata rasista, intitulata Pedro, despre un negru care era desenat ca o maimutza si era pus in tot felul de posturi ridicole (=umoristice). Motiv pentru care mamele ajunsesera sa evite a-si mai boteza copiii cu acest nume, pana atunci foarte comun, la fel cum, de la Hitler incoace n-am mai prea auzit de copii cu numele Adolf.

Nascuta din iubirea interzisa intre o aristocrata bunoaca si un iobag, Luba e alungata impreuna cu mama si iobagul de catre sotzul mamei. Pana la urma mama isi baga si ea picioarele, caci iobagul oricat era de bun la pat, era boring si nu era in stare sa intrezina o familie. Inainte sa fuga, mama ii lasa Lubei o carte cu poze, flori presate si alte amintiri. Rupt in cur, fara bani si bolnav, iobagul se intoarce in satul sau natal, unde o lasa pe Luba in grija surorii lui care avea o gospodarie cat de cat. Acolo Luba creste mare, invatza sa citeasca din benzile desenate Pedro de care pomeneam, devine atractzia satului pe masura ce ii cresc sanii legendari si face rost de un ciocan pentru a se proteja de tentativele de viol. Pana la urma cade in mrejele unui om de afaceri de 50 de ani care o duce la oras si o intretzine intr-o relatzie marca Irinel Columbeanu, omul de afaceri fiind patronul unui club de strip-tease cu hermafroditzi. Asistam si la emanciparea Lubei din fata sarmana de la sat rusinata sa mearga la shtrand in costum de baie, in parashuta dezinhibata si manipulatoare care va domina satul Palomar, unde se retrage sa-si reconstruiasca viatza dupa o serie de esecuri si decizii pripite.

In finalul volumului e adaugata si o poveste filler, destul de interesanta, despre tensiunile rasiale din California (ceva in genul filmului Crash). E vorba de un chef intr-o vila californiana, in care se aduna tot felu de oameni de toate culorile, atat de rasa (latino, china, albi etc.) cat si de gusturi (metalisti, punkeri, fani Iggy) si barfesc unii despre altii. M-am distrat sa remarc ca dialogurile alea sunt luate parca de pe forumurile rockerilor de pe la noi. M-am distrat si mai tare la un dialog intre doua gagici:

-I hear Cynthia plans to adopt one of those poor crippled romanian orphans...so awful to see them so sick and alone living in what are practically cages...
-I know this is going to sound mean but i can't shake this feeling that the real fuss people are making over this tragedy might be because those poor kids are white!*

Daca va intrebati care e legatura cu Palomar, ei bine la cheful de care pomeneam ajunge si un cuplu de lesbiene dintre care una este fiica lui Luba, alungata din sat in volumul Palomar din pricina orientarii sexuale. Cele doua lesbiene traiesc in SUA in ilegalitate si participa la cheful monden in scopul de a ramana gravide si a intemeia o familie.

*Cartea a fost scris chiar in 90.

- plusuri: asemeni lui Palomar, acelasi stil de fresca sociala Marqueziana imbinata cu telenovela soft-porn
- minusuri: desi e mai focalizata decat Palomar (adica aici chiar avem un personaj principal), povestea Lubei e cam incoerenta si plina de referintze la evenimente politice din Mexicul anilor 80 care mi-s cam straine.

- recomandare: lectura obligatorie dupa parcurgerea volumului Palomar; altfel, nu prea are sens