Nevoia invatza omul

Apocalypse Nerd de Peter Bagge Asta e cea mai recenta serie BD a lui Bagge, scurtutza de 6 numere grupate intr-un volum publicat de Dark Horse. Lucrarea de capatai a lui Bagge e epopeea lui Buddy povestita de-a lungul anilor 90 in seriile Neat Stuff si Hate. Am discutat despre volumele cu pricina aici si mi-au cam placut asa ca am decis sa abordez si ultima lucrare a autorului. Din pacate premisa povestii Apocalypse Nerd e mai interesanta decat punerea in practica. True story: autorul, cetatzean al orasului Seattle, a citit o declaratzie a unui ministru coreean care zicea ca tzara sa detzine logistica necesara provocarii unui cataclism nuclear in Seattle. Panicat la culme, a trimis sesizari autoritatilor, care erau insa prea preocupate cu distractzia din Irak asa ca Bagge a facut si el ce i-a stat in putintza, adica a scris o banda desenata pe tema asta. Avem de a face cu o poveste postapocaliptica despre un inginer software care, fiind plecat in excursie, supravietzuieste exploziei nucleare care distruge orasul Seattle. Ca orice informatician care se respecta, eroul nostru e silit sa supravietzuiasca in natura in conditiile in care nu e in stare nici sa faca diferentza intre o capshuna si o ciuperca otravitoare. De-a lungul aventurilor sale, e obligat sa-si abandoneze obiceiurile comode, sa invetze sa vaneze, sa omoare oameni pentru o bucata de mancare, sa se integreze intr-o comunitate de homosexuali autosuficientzi si sa presteze servicii casnice pentru o comunitate de lesbiene survivaliste. Am mai zis ca umorul lui Bagge, desi spumos, e destul de limitat, in sensul de "realist", adica defineste personaje pentru care e foarte usor sa gasesti corespondent in realitate, inclusiv situatii si dialoguri care produc deja-vu-uri cititorului. Din pacate Apocalypse Nerd nu apuca sa inainteze prea departe in aceasta directzie. Povestea degenereaza pana la urma intr-o poveste postapocaliptica traditionala, aproape horror, in care eroul tre sa se descurce intr-o societate gen "mananca sau vei fi mancat". Personajele mor pe capete si in moduri brutale (copii omoratzi pentru mancare, canibali, decapitari), ceea ce contrasteaza puternic cu grafica alb-negru caricaturala si dialogurile de sitcom. Mersul previzibil, clasic, standard al unei povesti postapocaliptice nu e nici o clipa abatut, picanterii ca razboiul intre gay si lesbiene sau inadaptarea la natura a eroului abrutizat de sedentarism fiind doar decorative in loc sa constituie teme de baza. - plusuri: unele dialoguri hazlii, premisa misto - minusuri: grafica "neserioasa" si dialoguri neserioase in contrast cu tema serioasa; mersul povestii e aliniat la standardele povestilor postapocaliptice - recomandare: strict fanilor Peter Bagge, celor care ar aprecia un Mad Max transpus in caricaturi