Wednesday, September 02, 2020

Filme mai ok cu supereroi: Antman and the Wasp, Unbreakable, Glass, Brightburn, Deadpool 2, Spiderman: Far from Home

Ma plangeam data trecuta ca s-au nasparlit filmele cu supererou. Aici ar fi totusi si cateva filme ok de genu asta.

Ant-Man and the Wasp

(regizat de Peyton Reed, a facut si primul Ant-Man)

De cate ori ma satur de filmele Marvel Comics apare cate un film Ant-Man care ma face sa ma razgandesc. Ceva e subtil diferit la personaj si la filmele sale - Paul Rudd si Evangeline Lilly sunt cei mai simpatici actori din universul Marvel, iar filmele Ant-Man au un geek-humour cald si sanatos. E seria Marvel cea mai apropiata in spirit de Dr. Who - family movie cu proportzii echilibrate de umor si tragedie, cu ceva science fiction care imbina mumbo-jumbo amuzant cu chestiuni tehnice serioase (sigur, relativ la standardele filmelor cu supereroi, care oricum sunt cam aceleasi cu standardele Academiei Romane).

Ant-Man e supereroul Marvel care isi poate schimba dimensiunea - ceea ce face ca uneori aventurile sale sa se intample prin lumea microscopica, ori chiar intr-un univers subcuantic periculos care pricinuieste paradoxuri spatzio-temporale. In acest sequel socrul lui Ant-Man (Michael Douglas) incearca sa-si recupereze sotzia ratacita in universul subatomic, unde fizica cuantica are efecte nebanuite iar costumul de micshorare functzioneaza imprevizibil. Dupa cum meta-observa si personajul principal, dialogurile abuzeaza de cuvantul "cuantic" - uneori la modul serios, alteori ironic. Inamicul e Laurence Fishburne, un fizician rival in cautarea unei tehnologii cuantice care i-ar putea ajuta pe amandoi sa-si ajute rudele care au suferit accidente cuantice. Un personaj din film zice ca viitorul e tehnologia cuantica, nicidecum criptomonedele.

Daca as face un top al tuturor filmelor Marvel pe care le-am vazut, ambele filme Ant-Man ar fi sigur intr-un top... 10 (daca numar nu doar cele legate de MCU/Avengers, ci tot ce inseamna Marvel, inclusiv Kick-Ass).


******************************************

Brightburn

(regizat de David Yarovesky, ucenic al lui James Gunn)

James Gunn, autorul filmelor Guardians of the Galaxy a fost dat afara de Marvel din cauza unor bancuri cu pedofili pe care le facuse pe Twitter cu 10 ani inainte. De atunci omul si-a varsat frustrarile producand (alaturi de fratele si varu-sau) filme horror - am scris recent despre acel Belko Experiment cu corporatisti, si mai e acest Brightburn - unul din cele mai scandaloase filme pentru copii ever.

E chiar mai sangeros decat Joker, asa ca n-a fost chiar un succes comercial - filmele cu supereroi sunt inca family movies, iar daca nu potzi merge cu toata familia ramane doar o anumita nisha de geekshi care vor gusta ce e aici. O scena postcredits sugereaza ca ar putea fi inceputul unui nou univers cinematic cu anti-supereroi - versiuni horror si evil ale supereroilor Marvel/DC Comics in filme cu finaluri nefericite, efecte speciale sangeroase si protagonisti extrem de antipatici (sloganul filmului e "are you sure you want to have kids?").

Brightburn e o alternativa nihilista la copilaria lui Superman. Maica-sa, Elizabeth Banks (Hunger Games) tot vroia sa faca copii si nu putea, iar intr-o zi i-a picat din ceruri o mini-nava spatziala cu copilu asta satanist in ea. La pubertate copilu manifesta puteri supranaturale iar in jurul lui incep sa se intample felurite tragedii - gaini masacrate prin vecini, mutilarea a diversi cetatzeni. Povestea de tip Superman migreaza mishto spre o poveste gen Omen. Costumul de supererou al pushtiului e o shoseta trasa pe cap si o paturica pe spate, insa efectele speciale horror sunt superprofi si de impact. James Gunn a mai facut parodii cu supereroi (vezi Super), insa aici e mai mult de atat, pare o declaratzie de razboi la adresa industriei (intre timp s-a impacat cu cei de la Marvel totusi).


****************************************************

Unbreakable

(regizat de M. Night Shyamalan, autorul lui Glass)

Asta e unul din filmele alea importante pe care nu le-am vazut cand trebuia, adica acu 20 de ani, in perioada de glorie a regizorului - exact dupa succesul sau la Oscaruri cu The Sixth Sense. Uitandu-ne in istorie e posibil ca asta sa fie o borna extrem de importanta, dand nastere la moda filmelor cu supereroi realisti (chiar recentul Joker are ceva din semintzele rasadite aici). In istoria BD lucrurile astea se intamplasera mult mai devreme, insa in cinema nu reusesc sa-mi amintesc un titlu care sa fi acest rol de pivot anterior lui Unbreakable (nu se pun filmele despre Isus Christos, chiar daca intra tot la categoria asta de supereroi tragico-realisti).

Supereroul de aici e un paznic jucat de Bruce Willis care, cu ajutorul colectzionarului de benzi desenate jucat de Samuel Jackson incearca sa-si afle rostul de supererou pe Pamant si sa-si salveze casnicia. Mare parte din poveste se concentreaza pe terapia de cuplu a protagonistului si relatzia cu fiul sau, faptele de eroism fiind minore si accidentale - individul pur si simplu remarca intr-o buna zi ca nu-si aminteste sa fi fost bolnav vreodata si de aici deduce ar putea fi invincibil; in paralel avem si povestea lui Samuel Jackson care e cam bolnavicios din fire si e poreclit "Glass" din pricina ca i se rup usor oasele. Cei doi pica cumva de acord ca Dumnezeu ia de la unii ca sa dea la altzii, si de aici se isca un conflict care a condus la aparitzia filmului urmator din lista asta.


******************************************

Glass

(regizat de M. Night Shyamalan, autorul lui Unbreakable)

M-am uitat la Unbreakable ca sa pricep mai bine ce se intampla in Glass, si intr-adevar e destul de importanta apropierea celor doua vizionari - chiar personajul-copil de acu 20 de ani isi reia aici rolul (fiul supereroului involuntar jucat de Bruce Willis). Filmul e strans legat si de mai recentul Split, prin care cariera lui Shyamalan a fost resuscitata (dupa multzi ani de Zmeuri de Aur). Laolalta filmele alcatuiesc o atipica trilogie ce propune un cu totul alt tip de supereroi decat cei pe care ni-i pompeaza Marvel si DC Comics.

Premisa din Glass e ca supereroii exista insa pot fi gasitzi doar in spitalele de boli mintale unde populatzia "normala" ii izoleaza ca sa nu aiba de a face cu imprevizibilul puterilor respective. Personajul lui James MacAvoy (adus din filmul Split) sufera de personalitatzi multiple, iar una din acele personalitatzi i se manifesta cu puteri supraomenesti, dar si cu violentza incontrolabila - un riff modern pe tema Dr. Jekyll remixat prin filtrul modei filmelor cu supereroi. Bruce Willis si Samuel Jackson se intorc din filmul Unbreakable si sunt inchisi la acelasi ospiciu unde totzi trei sunnt supusi la diverse experimente psihiatrice.

E o incheiere excelenta pentru trilogia lui Shyamalan care creca a vrut sa ne reaminteasca ca filmul modern cu supereroi ii datoreaza unele chestii. Nu e la fel de intens ca Split, insa aduce suficiente informatzii noi si inchide povestea in mod coerent.


****************************************************

Deadpool 2

(regizat de David Leitch, autorul lui Atomic Blonde si ceva FastnFurious)

N-am fost teribil de incantat de primul Deadpool din pricina bancurilor de liceeni, din categoria ass-jokes, insa a avut si suficiente bancuri funny incat sa ma amuz. Partea a doua e cam la fel, poate cu o poveste ceva mai elaborata caci aici Deadpool incearca sa se integreze mai adanc in universul X-men.

Ce il deosebeste pe Deadpool de restul eroilor Marvel e meta-parodia, eroul intrand ocazional in dialog direct cu spectatorii, facand remarci ironice la adresa productziei filmului sau a altor filme din universul Marvel (si nu numai). Treaba pe care o face frecvent si aici - filmul e o avalansha de referintze si cameouri (Brad Pitt, Bill Skarsgard) care face uneori dificila urmarirea povestii principale.

N-am intzeles pana la urma cine e villainul in acest film. O vreme pare sa fie Josh Brolin, jucand un fel de Terminator venit din viitor sa omoare un copil. Apoi pare sa fie chiar copilul acela, pentru ca e gras, frustrat si din cauza asta a capatat puteri paranormale distructive (copilul e neozeelandezul acela gras cu accent puternic din Hunt for the Wilderpeople).

Avem si aici obligatoriile urmariri cu mashini facute pentru cinematografele 4DX, avem bancuri pe teme legate intr-un fel sau altul de cur sau organe genitale si niste batalii cu superputeri. Cei incantatzi de personaj si de primul film il vor gasi si pe asta satisfacator.


*************************************

Spiderman: Far from Home

(regizat de Jon Watts, a facut si Spidermanul de deasupra)

Asta e primul film Marvel de dupa evenimentul istoric si comercial care au fost cele doua filme Avengers care au spart in ultimii 2 ani recordurile de box office. S-au intamplat multe in filmele alea, unii supereroi au si murit, universul a fost decimat si a renascut etc. Asa ca era nevoie de ceva fresh aici, un nou inceput pentru filmele Marvel.

Pentru asta au apelat la un truc - sa transforme filmul in advertorial la diverse orashe celebre, sa starneasca reactzii de genul "si eu am fost acolo unde se bate Spiderman!" ori macar "viziteaza si tu locurile cool pe care le-a vizitat Spiderman". Fiind plecat in excursie prin Europa cu scoala, Spiderman se bate pe podu Charles din Praga, in piatza mare din Venetzia, la Tower Bridge in Londra si alte puncte de atractzie europene care ar putea trezi interesul publicului american (si nu numai). De fapt cea mai fun chestie legata de film a fost sa incerc sa identific locurile in care se intampla actziunea.

Inamicii lui Spiderman sunt un grup de fosti angajatzi ai lui Iron Man grupatzi sub conducerea unui sindicalist jucat de Jake Gyllenhall care foloseste ceva tehnologie speciala de fake news si deformare a realitatzii ca sa-l puna pe Spiderman intr-o lumina proasta. Destul de dragutza si povestea, bine ancorata in problemele momentului, pe langa festinul vizual-turistic.




No comments: