Sunt tot mai nashpa filmele de genu asta. Am mai vazut cateva mai ok, vezi in articolul urmator, dar le-am adunat aici pe cele nashpa.
Hellboy 2019
(regizat de Neil Marshall, autor de episoade Game of Thrones, plus Descent)
In preajma lansarii filmului eram in Belgia si erau afishate in toate garile si statziile de autobuz posteru asta cu Dracu. La noi am aflat de distribuirea filmului dintr-un articol bisericesc despre cum a ajuns dracu in cinematografe si ce ar fi zis Nicu Steinhardt despre asta. E genu de film despre care Dan Puric ar avea ceva de spus. E si genu de film la care daca mergi rad colegii de serviciu ca itzi plac filmele pentru copii, dar daca te oferi sa le duci copiii cu tine la film incep sa aiba ezitari, sa te intrebe ca totushi ce e cu Dracu ala pe afish.
In istoria benzilor desenate Hellboy are un loc cu totul special - creatorul Mike Mignola a reusit sa hibridizeze povestile cu supereroi cu basmele Fratzilor Grimm si diverse mitologii literare (inclusiv Lovecraft). Rezultatul e ceva deosebit in industria BD, iar Guillermo del Toro a reusit sa conserve exotismul respectiv in doua ecranizari precedente asteia. Insa cineva a decis ca Hellboy trebuie reinventat cu o echipa noua. Semnele au fost destul de promitzatoare: povestea e preluata direct din materialul original (volumul Wild Hunt), regizorul Neil Marshall s-a consacrat cu filme horror cool si promitea ca va face o varianta mai horror decat a lui Del Toro.
Rezultatul are insa neajunsuri "manageriale" - s-a terminat bugetul prea repede iar spre final cineva a zis "mai ia de-aci 500 de dolari si termina-l naibii". In ultima juma de ora efectele speciale se degradeaza brusc, povestea e pusa pe fast-forward, personajele care aveau de calatorit incep sa se teleporteze, apare unu cu o mitraliera - pretext pentru a elimina brusc o gramada de personaje. Ca sa existe un sentiment de alerta pe coloana sonora e Alice Cooper. Mila Jovovich joaca ca o cizma.
A fost un esec comercial si nu mai exista promisiuni ca seria ar putea continua, chiar si zvonul despre un posibil serial Netflix a picat. Pacat, filmul are totushi calitatzi - noul actor (David Harbour din Stranger Things) e cool, efectele vizuale sunt (in prima jumatate a filmului) excelente, exotismul materialului original se simte. Insa din film transpira probleme grave de "project management" din care a rezultat o varza.
*********************************************************
Captain Marvel
(regizat de Anna Boden si Ryan Fleck, autorii lui Half Nelson)
Iata ca au ajuns si anii 90 sa fie RETRO: in filmul asta avem supereroi cu tricouri Nine Inch Nails (poza de sus), postere Smashing Pumpkins, calculatoare cu CD-ROM, Internet Cafe-uri, coloana sonora cu Nirvana - cam astea-s ingredientele cu care Captain Marvel incearca sa starneasca nostalgii pentru anii 90. Cum la noi pe vremea aia se ascultau Rednex si 2 Unlimited, ma astept ca publicul roman sa nu prea simta asta, sa rezoneze maxim la scena cu Internet Cafe-ul.
Alta chestie pe care filmul se straduie din rasputeri sa o faca e sa dea o replica succesului Wonder Woman, cu care filmele DC Comics au intrat pe teritoriul feminist (si segmentul de public feminin). Daca Wonder Woman avea legitimitate in acest sens (inca din materialul BD original, cu amazoane etc.), aceasta Captain Marvel e un personaj obscur scos din cur, din disperarea de a ascunde faptul ca istoria Marvel Comics e un mare sausage party, cu personaje feminine rare si secundare. De fapt Captain Marvel nici macar nu e un personaj, ci un trademark disputat intre Marvel si DC Comics (caci ultimii au avut si ei un personaj cu acest nume, vezi mai jos ca e un film si cu ala!). Asa ca e de data foarte recenta supereroina asta, dar scoasa acu in fatza sa nu rateze Marvel oportunitatea diversitatzii.
Supereroina (impreuna cu un sidekick jucat de Jude Law si o Inteligentza Artificiala jucata de Annette Benning) face parte dintr-un popor de extraterestri care se rafuiesc cu niste klingonieni verzi. Rafuiala ajunge pe Pamant in anii 90, cand extraterestrii sunt nevoitzi sa se deghizeze in tricouri Nine Inch Nails si sa vorbeasca la telefoane publice cu cartela. Un punct de atractzie al filmului e rolul lui Nick Fury (Samuel Jackson) de pe vremea cand era un simplu agent de teren si avea ambii ochi - de fapt aici avem un origin story care ne explica cum si-a pierdut ochiu.
In sfarsit, cu ocazia asta Disney ne anuntza pe cale oficiala ca de acum detzine atat francizele Marvel cat si Star Wars, si o sa vedem tot mai des in portofoliul lor astfel de mashupuri de space opera + supereroi, care arunca in derizoriu tot genul SF si vor da motive in plus gospodinelor sa-si suspecteze de autism copiii prinsi cu cate o carte SF in ghiozdan.
**********************************************************
X-men: Dark Phoenix
(regizat de Simon Kinberg, pana acum producator al filmelor X-men)
Sunt la fel de satul ca toata lumea de supereroii macho. Problema e ca feminismul trebuia sa fie despre empowerment si o lume mai buna, nu despre a contamina femeile cu apucaturile si fanteziile incelilor. Intre masculinitate toxica si feminism toxic o sa tzin totusi cu echipa mea.
Asta e ultimul film al seriei inceputa in 2011 cu Fassbender si MacAvoy. E si cel mai prost: Jean Grey (Sansa din Game of Thrones) devine supereroul absolut (are toate superputerile tuturor si e posedata de fortza divina a creatziei) iar Jessica Chastain e un extraterestru pe tocuri care, in bun spirit al rivalitatzii feminine, vrea sa-i sterpeleasca eroinei fortza creatziei si incearca s-o faca din vorbe.
Doua calitatzi majore au avut filmele astea: Unul, simtzul epocii - primul se intampla in anii 60, al doilea in 70, al treilea in 80, asta in 1992. Pana acum fiecare film s-a folosit de asta - de la stil vestimentar la mobilier, referintze la evenimente politice reale - insa filmului asta nu ii mai pasa de asa ceva. A doua calitate a fost substratul LGBT, cu mutantzii persecutatzi si hartzuitzi de oamenii normali, incercand mereu sa invite restul lumii la o coabitare toleranta. Si tema aia a cam disparut, aici totul e despre gagicile astea care vor sa devina stapanele universului.
P. S. Cum franciza X-men a fost si ea mutata recent la Disney devine realista perspectiva unor mashupuri sinistre gen Wolverine vs. Chewbacca.
*********************************************
Shazam
(regizat de David Sandberg, autorul lui Annabelle 2 si alte horroruri recente)
Nu e corect sa zic ca asta e film prost, e pur si simplu un film pentru copii pana in 13 ani. Candva benzile desenate cu supereroi erau destinate exclusiv copiilor, insa in ultimii ani filmele de gen se straduiesc din rasputeri sa abordeze teme puternice ale momentului - feminism, ecologie, terorism, refugiatzi, GDPR etc. In toata strategia asta cineva a uitat complet de copii iar cei de la DC Comics au decis sa rectifice situatzia cu acest Shazam. M-am plictisit teribil, dar e un film cinstit pentru copii mici.
Pe supereroul Shazam il chema de fapt Captain Marvel pe vremuri (acu 80 de ani) si era un plagiat dupa Superman. DC Comics l-a dat in judecata pe autor, iar ca rezultat autorul a cedat toate drepturile spre DC Comics. Apoi Marvel au dat in judecata pe DC Comics ca de ce il cheama Captain Marvel, asa ca in final i-au schimbat numele in Shazam si cu numele asta apare si in film. Ma rog, istoria e chiar mai complicata de atat - dar ideea e ca asta e un supererou rezidual al istoriei BD care acum e resuscitat ca personaj comedic, pentru a contrabalansa spiritul dark-violent al noilor filme DC Comics.
Filmul e mai aproape de Power Rangers decat de orice a iesit in ultima vreme in industria asta. Supereroul Shazam e un pushti orfan care are puterea magica de a deveni adult daca pronuntza cuvantul "Shazam". Superputerile lui sunt similare cu ale lui Superman, insa e o versiune mai silly a respectivului - e si jucat de un actor de comedie care mereu spune dume si bancuri infantile. Inamicul e jucat de Mark Strong, dezamagitor ca look - practic are un ochi albastru si nimic mai mult, dar vrea sa puna mana pe Puterea Eternitatzii sau ceva de genu asta (cu ajutorul unor demoni care reprezinta cele 7 pacate capitale etc etc etc.)
********************************************************
Spiderman: Homecoming
(regizat de Jon Watts, un anonim)
Unul din cele mai slabe filme ale universului Marvel si a treia tentativa de a reseta personajul Spiderman. Prima data a fost in 2002 cand Spidermanul jucat de Tobey Maguire practic lansa moda filmelor cu supereroi. A doua oara a fost in 2012 cu Spidermanul ceva mai simpatic al lui Andre Garfield. Necazul era ca drepturile pentru filmele Spiderman nu apartzineau celor care faceau filmele Marvel, asa ca Spiderman a fost mereu o absentza dubioasa in filmele Avengers and Co.
Noul Spiderman e jucat de Tom Holland, care e ceva mai aproape ca varsta si apucaturi de personajul din benzile desenate originale, insa mi se pare un actor mai slab decat predecesorii sai. Marisa Tomei (The Wrestler) preia rolul matushii. Noua versiune a personajului a fost introdusa ca personaj secundar in Captain America 2, iar aici primeste oficial calitatea de "avenger" de la Iron Man (care apare intr-un rol de suport important). Deci filmul asta consfintzeste recuperarea drepturilor asupra personajului si a facut posibila aparitzia sa in blockbusterele recente Avengers.
Cel mai nasol aici e Michael Keaton, bagat in rolul omului-vultur doar ca sa se faca mishto de Oscarul pe care l-a luat pentru rolul din Birdman. E unul din cei mai nespectaculosi inamici din filmele cu supereroi - practic un om al muncii echipat cu niste aripi de metal si niste lasere abandonate de extraterestrii din filmele Avengers. O fi un personaj relevant in mitologia Spiderman, insa filmul asta pare alcatuit din efecte speciale leftovers de acu 10 ani.
*******************************************
Venom
(regizat de Ruben Fleischer, autorul lui Zombieland)
Venom e personajul creat de Todd McFarlane pentru Marvel Comics, inainte sa isi dea demisia si sa recreeze cam acelasi personaj sub numele Spawn (similaritatzile sunt totusi doar grafice). Cu timpul Venom a devenit unul din inamicii lui Spiderman (a aparut in Spiderman 3 al lui Raimi).
Venom se detaseaza putzin de restul filmelor Marvel prin intentzia de a parea film horror - in prima jumatate un parazit intergalactic prabushit prin Malaezia cauta o gazda umana si ajunge sa il posede pe protagonistul jucat de Tom Hardy - de meserie jurnalist (coleg cu Spiderman la ceva ziar).
Din pacate povestea nu reuseste sa se ridice cu nimic deasupra mediocritatzii recentelor filme Marvel. Un minus mare e rolul negativ al lui Riz Ahmed (Four Lions) - aici e un fel de Elon Musk care face experimente pe oameni cu parazitul de origine extraterestra. Ahmed nu reuseste in ruptul capului sa intre in pielea personajului, ramane in sarcina lui Tom Hardy sa duca filmul in carca. De o vreme incoace filmele Marvel nu mai reusesc sa propuna un villain interesant - aici inamicul lui Venom arata exact ca Venom dar e colorat altfel.
P. S. Mi-a facut totusi pofta de un nou film Spawn despre care se tot zvoneste de o vreme.
No comments:
Post a Comment