Vorba lunga saracia omului - culegeri GROASE

Continui aci seria de inalta pomenire a celor mai tari culegeri de proza (in general scurta) care s-au facut vreodata, inceputa cu

• articolul asta (Chandler, Martin, Brown, Ellison),
• continuata cu articolul asta (Wolfe, Lansdale, Shepard, Swanwick, Davidson, Barker, Dann, de Lint, Campbell)
• cu asta (omnibusuri de Shea, Hughart, Blaylock, Dick, Wolfe, Simmons, Cook, Drake)
  
• si cu asta si asta (antologii editate de Crowther, Datlow, Strahan, Hartwell, Burke, Lansdale, Braunbeck, Piccirilli).

Articolul de fatza e dedicat culegerilor groase si supergroase, care contribuie nu doar la cultura generala ci si la conditia fizica a cititorului. Caci, nu-i asa, mens sana in corpore sano.

J.G.Ballard - The Complete Stories. Destul de recent, Ballard s-a dus dintre noi din pricina nenorocitei de prostate, cine o fi inventat si organul asta de kkt. In consecintza, niste oameni inspiratzi au produs ditamai cartzoiul (cam 1200 pagini) cu TOATA proza scurta publicata de Ballard in 50 de ani de cariera. Considerat replica britanicilor la Philip Dick, Ballard a reusit (ceva mai repede si mai usor decat Dick) sa intre in atentzia literaturii "serioase", ajutat fiind si de cele 2 ecranizari high profile - Crash al lui Cronenberg, si Empire of the Sun al lui Spielberg. Pe la noi a fost tradus mult si bine, dar rareori in colectzii SF (din fericire pt autor), fiind catalogat de plebea romana ca un autor "ciudatzel" (eticheta folosita tot mai des atunci de oamenii carora le e rusine sa spuna ca citesc SF sau fantasy). Specialitatea lui sunt distopiile postapocaliptice si relatzia intre psihic si tehnologie (aspect care, considera pionierul cyberpunk Bruce Sterling, e unul din ingredientele-embrion din care s-a nascut cyberpunkul). Imensul volum The Complete Stories of J.G.Ballard e cam obligatoriu pentru orice om cu scaun la cap, mai ales ca are pe coperta fatza autorului si nu vreo nava spatziala sau alta chestie care sa sperie victimele marketingului.

Douglas Clegg - The Machinery of Night. Clegg e unul din cei mai de seama autori gay horror de la Clive Barker incoace. E prezent in mai toate antologiile de horror erotic (indiferent de orientare sexuala) si are in spate o cariera de 20 de ani. Machinery of Night e un cartzoi imens care contzine toata proza scurta a lui Clegg pana la data respectiva (2004), inclusiv continutul integral al culegerii (precedente) Nightmare Chronicles, cu care a castigat Stoker si International Horror Guild.

Michael Marshall Smith - More Tomorrow and Other Stories. Smith e un englez in voga care se lauda ca are vreo 3 ecranizari pregatite pentru Hollywood (n-a aparut niciuna pana acum). Alaturi de colegii de generatzie Kim Newman, Joel Lane, Nicholas Royle si altii a pus bazele curentului Mizerabilist, la inceput in gluma, pe urma s-au trezit luatzi in serios. Conform lui MM Smith, mizerabilistii sunt autori de proza scurta, britanici de clasa mijlocie, cu varste in jur de 30 de ani care folosesc supranaturalul ca vehicul pentru a se plange de nedreptatzile din lume, de problemele de la serviciu, de prietenii nerecunoscatori si de faptul ca gagica le-a dat papucii (sau le face viatza amara). Personal, cconsider ca si Romania are o puternica scoala mizerabilista si ca editorii cu initziativa ar trebui sa se gandeasca serios la o antologie de trend (gen Mirrorshades, New Weird - eu i-as zice Nouveau Miserables, aviz lui Horia Ursu). More Tomorrow and Other Stories acopera aproape toata cariera lui Smith, din perioada mizerabilista pana in prezent. Volumul a fost finalist World Fantasy, British Fantasy, Locus, castigator International Horror Guild si include aproape integral cuprinsul precedentei culegeri a autorului, What You Make of It (plus inca pe atatea de povesti). Asadar, un volum comprehensiv care include cam toate varfurile operei lui MM Smith. De la o vreme, Smith a virat spre romane asa ca o vreme de aici incolo More Tomorrow va ramane piatra de temelie a carierei sale.

Karl Edward Wagner - Exorcisms and Ecstasies. Wagner a fost un fel de guru al horrorului la finele anilor 70, printre discipolii sai numarandu-se actualii lideri in ale antologatului de horror si fantasy, Ellen Datlow si Stephen Jones. Cariera lui Wagner s-a desfasurat cam pe 3 planuri:

• munca de antologator: a ingrijit vreme de 15 ani una din cele mai vechi si mai longevive serii de antologii ever, colectia Year's Best Horror Stories. Debutand in 1971 si curgand cale de 22 de volume (oprita de moartea lui Wagner), colectia a prins la debut sau aproape de debut autori ca Stephen King, Ramsey Campbell, i-a prins in floarea varstei pe Harlan Ellison, Richard Matheson, Robert Bloch si a promovat pe majoritatea autorilor contemporani de horror, precedand cu 10-15 ani seriile de antologii ale lui Dozois, Datlow sau Jones. Cam toata lumea din fantasy si horror pare sa-i datoreze ceva lui Karl Edward Wagner, aspect care reiese frumos din eseurile anexate volumului Exorcisms and Ecstasies;
  
• munca de epigon: Wagner si-a dedicat o mare parte din cariera studierii, editarii si imitarii operei originale a lui Robert Howard (a cronicilor lui Conan in special). Entuziasmul l-a facut sa-si creeze propriul personaj preistoric, Kane, legat de care a scris o multime de povesti si cateva romane ce functioneaza ca spin-offuri la Conan. Omnibusul postum al povestilor cu Kane, Midnight Sun, se vinde azi la 350 dolari (ceva mai ieftine sunt versiunile partiale aparute in timpul vietzii lui Wagner).
• munca de scriitor: in afara aventurilor lui Kane, Wagner a scris un singur roman, neglijabil, si ala in colaborare. Poate din deformatzia profesionala de antologator, a preferat sa publice proza scurta disponibila in cateva culegeri dintre care cea mai importanta pare a fi Exorcisms and Ecstasies. Volumul e ingrijit de Stephen Jones si a aparut imediat dupa moartea autorului, devenind o minunata retrospectiva de cariera inflorita cu eseuri si comemorari scrise de autorii carora Wagner le-a pus pita in mana (Peter Straub, Ramsey Campbell, Brian Lumley).
  

Wagner a sfarsit in aburii alcoolismului, motiv pentru care coperta a doua la Exorcisms and Ecstasies il prezinta ca pe un djinn iesind dintr-o sticla de Jack Daniels. Cum volumul e cam a naibii de greu de gasit la preturi mai mici de 100 de dolari, recomand si o a doua varianta, de obicei mai ieftina (50-75 $): Why not you and I? - culegere nominalizata World Fantasy si Stoker, deci foarte onorabila, acoperind destul de bine decada 80 din cariera autorului.

Gary Braunbeck e un auteur horror in voga pe la premiile Bram Stoker din ultimii zece ani. O mare parte din opera lui a fost adunata in 2 volume sub titlul The Cedar Hill Stories, ceea ce imi sugereaza ca povestile cu pricina se petrec toate in satucul Cedar Hill si contzin elemente autobiografice mutilate cu elemente horror. N-am citit inca nimic de Braunbeck dar m-a facut curios, pare genul de horror umanist, cu personaje deprimate care beau toata ziua si isi viziteaza locurile in care au copilarit (vezi coperta).

Mike Resnick a ajuns vestit prin performantza de a obtzine cele mai multe premii Hugo (si nu numai) din istorie cu aceeasi carte. Cum e posibil sa iei mai multe premii Hugo cu aceeasi carte? Pai intai publici fiecare capitol pe post de nuvela, umfli premii pt proza scurta, dupa aia le aduni laolalta si zici ca de fapt era roman, moment la care juriile confuzate itzi mai dau niste premii, atat la categoria roman, cat si la categoria culegere de povestiri. Prin alte partzi chestiile astea se numesc romane-mozaic, in SF nu stiu cum se numesc dar cert ca performantza lui Resnick a fost de domeniul Guiness Book (e vorba de "romanul" Kirinyaga). Oricum nu despre volumul ala vroiam sa zic (care e destul de subtzirel si nu se incadreaza la titlul articolului de fatza), ci de cealalta culegere de referintza a lui Resnick, mult mai diversa, mai reprezentativa, mai acoperitoare si la fel de asezonata cu premii: New Dreams of Old.

Bruce Sterling - Ascendancies. Sterling e considerat initziatorul curentului cyberpunk (ca scoala literara) prin editarea antologiei Mirrorshades (tradusa la noi prin Millennium Press). Desi colegii de scoala William Gibson si Greg Bear i-au luat fatza cu romanele de gen, Sterling a avut intotdeauna "the upper hand" cand vine vorba de proza scurta (poate doar James Patrick Kelly il concureaza). Volumul Ascendancies e totodata best oful si retrospectiva carierei lui Sterling si se mai gaseste pentru foarte scurt timp pe amazon la preturi decente.

Greg Bear - The Collected Stories. Bear e unul din coautorii lui Sterling la geneza cyberpunk mai sus mentzionata. Mai e cunoscut si drept ginerele lui Poul Anderson. Mai e cunoscut si drept unul din "the three bees": Benford, Brin, Bear, la un moment dat lideri de scoala hard SF (si autorii unei trilogii prequel la Fundatzia lui Asimov). De la o vreme i s-a dus vestea si ca unul din autorii favoritzi ai laureatei Nobel, Doris Lessing. Si mai e cunoscut drept unul din tradatorii genului care l-au lansat. Am impresia ca din echipa Mirrorshades doar John Shirley s-a mai abatut atat de puternic de la cyberpunk (consacrandu-se ca autor de horror). Cariera lui Bear s-a indreptat rapid spre SFul serios, ala cu implicatzii socio-politice (degenerand la un moment dat chiar in thriller politic - vezi ce s-a tradus la noi). Volumul de care vorbesc aici, la aproape 700 de pagini, contine tot ce conteaza din proza scurta a lui Bear, inclusiv unele din nuvelele pe care le-a extins ulterior in romane de succes. Se mai poate gasi in paperback pe amazon si e genul de volum care, cand devine out-of-print, ajunge la pretzuri colosale intre colectzionari.

John Varley Reader. Cam tot asa as cataloga si volumul asta, un best of al texanului John Varley, relativ tradus si prin revistele noastre. Tzin minte ca in anii 90 era unul din favoritzii mei si m-am bucurat sa-mi amintesc de el, si m-am bucurat si mai tare sa aflu ca are un astfel de volum retrospectiv care contzine cam toate nuvelele sale premiate.

Greg Egan - Oceanic. La 550 de pagini, volumul (scos doar in UK, la Gollancz) contzine aproape integral cele 2 culegeri de proza scurta scoase de Egan in ultima decada: Dark Integers si Crystal Nights (ambele la Subterranean Press, fiecare la pretz dublu comparativ cu omnibusul de la Gollancz). Fiind vorba strict de ultima decada, nu e vorba aici de o retrospectiva de cariera, dar tzinand cont de nominalizarile acumulate in decada asta, cred ca poate fi considerat un best of.

The Howard Waldrop Reader. Asta ar fi fost un volum gros daca nu era impartzit in doua volume - unul cu nuvelele autorului (Other Worlds, Better Lives), unul cu povestirile (Things Will Never Be the Same). Considerat unul din cei mai underrated autori de SF (prin prisma raportului popularitate/premii), texanul Waldrop e considerat unul din pionierii genului steampunk, al istoriilor alternative pe teme western si in general al SFului shugubatz texan. N-a prea scris romane la viatza lui (3, din care 2 neterminate), insa proza sa scurta e o comoara.