Filme contra plictiselii de la festivale horror (4): Euthanizer, Porno, The Wolf Hour, Eat Brains Love, The Wretched, Seeds

Euthanizer

(regizat de Teemu Nikki, finlandez)

Protagonistul e un mosh care ofera servicii de omorare si ingropare a animalelor de casa, la un pretz mai convenabil decat procedura standard de eutanasiere oferita de veterinarul din localitate. Plus ca se ocupa si de ingroparea animalelor, intr-o padure in care atarna pe crengi zgarzile animalelor omorate. Inainte sa le omoare insa, moshul aplica si cate o lectzie de mustruluiala proprietarilor care poarta vina pentru bolile cu care s-au ales animalele muribunde. Nu totzi proprietarii primesc mustrarile drept constructive, iar de aici se isca un conflict violent.

Moshul isi gaseste o gagica asistenta medicala care uneori se ocupa si cu eutanasierea de oameni, asa ca cei doi au despre ce sa schimbe pareri si impresii. E un film moralist si minimalist, o comedie neagra cu cateva scene tragice.

Finlanda a propus la Oscaruri filmul asta, insa fara mari shanse. E un film destul de marunt (foarte scurt), incepe amuzant si devine tragic, incercand sa ofere o versiune mai violenta a brandului finlandez de succes internatzional (Kaurismaki).

*************************************

Porno

(regizat de Keola Racela, debutant)

Unul din succesele de festival pe care le-am ratat anul trecut la Slashfilm a fost filmul asta cu nume dificil de cautat pe Google, despre angajatzii unui cinematograf vechi care gasesc o rola de film porno-satanic a carei vizionare invoca un succubus - o demonitza goala care provoaca posesiune demonica sau, celor care se opun, explozia organelor genitale.

Filmul a fost un succes intre gazduitorii de festivaluri horror care s-au regasit in tipologiile de personaje de aici - voluntarul, proiectzionistul, vanzatorul de popcorn, vanzatoarea de bilete etc. - totul se intampla intr-un cinema cochet de cartier precum cele in care se desfasoara majoritate festivalurilor de gen.

Dar daca nu esti din breasla filmul nu e la fel de amuzant - toata lumea aici e debutant iar actorii cam stangaci, povestea treneaza si cinematograful in care se intampla povestea e cam mic incat sa se intample tot ce pare sa se intampla (eroii gasesc o sala de cinema secreta in care pe vremuri se puneau filmele erotice ale lui Ed Wood, gen Orgy of the Dead). E asadar recomandabil strict insiderilor din breasla organizatorilor de festivaluri de film si celor care stiu care-s chinurile gestionarii unui cinema de cartier.

*******************************************************

Seeds

(regizat de Owen Long, debutant)

Foarte interesanta combinatzia Lolita meets Lovecraft, intr-un film al carui nota 3 pe IMDB nu e cauzata de calitatea filmului ci de acea "cancel culture" justitziara care ar fi facut imposibila publicarea Lolitei in zilele noastre (si a multor alte opere ale patriarhatului). Filmul e despre povestea de amor interzis dintre un unchi si nepoata minora care il tachineaza pe toate caile posibile - poate ca sa-si bata joc de el, poate pentru ca e posedata de vreo entitate tentaculara.

E un debut solid, stilizat si atmosferic, cu ambiguitatzi intentzionate si lucruri nespuse care il imping pe barbat pe o cale a pierzaniei care nu se stie daca e asternuta de elemente oculte sau de masculinitatea toxica. Eu tind sa cred ca tipa e de vina, gagica-mea sustzine ca barbatu e de vina si ne-am tot certat o vreme pe chestia asta.

N-am intzeles totusi de ce nepoata e chinezoaica, poate e pentru ca se potriveste cu tentaculele care contamineaza pe ici pe colo povestea in mod inexplicabil.

********************************************************

The Wolf Hour

(regizat de Alistair Banks Griffin, nu-l cunosc)

Naomi Watts face un rol mishto intr-o poveste mishto care din pacate se fasaie pe parcurs. Aflata in carantina de 4 ani, eroina se zvarcoleste intr-un apartament mostenit de la bunici unde s-a refugiat cand taica-sau s-a sinucis din cauza cartzii pe care ea o publicase. De fapt nu e chiar carantina, motivul izolarii ei este agorafobia, insa comportamentul pe ansamblu e unul cu care pot rezona totzi cei care au mancat/baut/futut 2 luni doar de la Glovo. Cu twistul suplimentar ca actziunea se petrece in anii 70, asa ca in loc de Glovo e un adolescent negru si transpirat, comenzile se fac prin telefon fix iar ofertele se aleg din ziare decupate - inclusiv cele de gigolo.

Vedem foarte putzin din afara apartamentului, mai mult chestii pe care eroina le spioneaza pe ferestrele vecinilor, ceea ce face filmul destul de hitchcockian, mai ales dupa ce cineva incepe sa o hartzuiasca sunand de-ampulea la interfon.

E simpatic stilistic, cu un personaj central cool si atmosfera creepy - din cauza careia filmul a mai rulat pe la festivaluri horror, fara sa fie de fapt nimic violent si stresant aici, decat agorafobia eroinei care tremura de cate ori iese in casa scarilor sa-l astepte pe baiatu de la Glovo.

***************************************************

Eat Brains Love

(regizat de Rodman Flender, autorul lui Idle Hands)

Fanii serialului Salvatzi de Clopotzel vor fi incantatzi de aceasta scarboshenie in care tineri liceeni americani mananca shobolani, submineaza autoritatzi si isi bat joc de oameni care nu-s frumoshi si liberi. E un film iritant, insa se potriveste cu ce asteptam de la acest regizor care mi-a incantat tineretzile cu acel Idle Hands - nu stiu daca mi-ar mai placea acum dar l-am gasit teribil de amuzant cand eram si eu student tanar si frumos si ma enervau autoritatzile. Aici tonul e cam acelashi, audientza tzinta cam aceeasi, probabil daca as fi student as fi incantat de ce e aici.

Miezul povestii e de comedie romantica, cu cuplul asta de zombie care atunci cand nu sunt flamanzi arata si se comporta ca oamenii normali, degenerand in zombie doar cand ii apuca foamea. Filmul alterneaza scene in care cei doi dau buzna si mananca ce le iese in cale cu scene in care se iubesc nespus si spun bancuri studentzesti cu ticuri verbale mileniale.

In paralel, FBI-ul pune la cale o Sectzie Speciala de Investigare a celor infectatzi cu Zombileala, din care fac parte telepatzi ce pot intercepta convorbiri chiar daca acestea nu au loc prin telefon.

**************************************************

The Wretched

(regizat de Fratzii Pierce, autorii lui Deadheads)

Horror foarte traditzionalist - ceva ce s-ar fi ecranizat in anii 80 dupa ceva scris de Stephen King in anii 70. Nu e nici macar meta-retro-nostalgic in genul Stranger Things, e doar un film care bifeaza obligatziile genului "kingian" care a definit clisheele horrorului optzecist: o personaja negativa sexy, multe personaje copii, un twist rezonabil si actziunea desfasurandu-se la tzara.

Protagonistul e un licean delegat sa petreaca o vara muncind pentru tatal divortzat. Incercand el sa se adapteze la viatza la tzara o remarca pe bunaciunea satului care le era vecina dar care are ceva in neregula in comportament, in rochiile cu care se imbraca si in interactziunile bizare dintre vecini. Cumva se concluzioneaza ca vecina e posedata de un fel de Muma Padurii care rapeste copii si ii ascunde in padurea din preajma.

Tanarul si gagica-sa de la tzara (protagonisti Stephen King clasici) tre sa rezolve misterul si sa ii convinga pe ceilaltzi adultzi de interesele oculte ale vecinei cu coarne. Puteau sa se lipseasca de unica scena de sex si sa faca un film straightforward pentru copii, ar fi putut avea ceva succes ca PG 13 horror. De fapt creca a si avut, ca a fost vorbit bine pe la festivaluri, asa am aflat de el.