Imi taiase PSD-ul chefu de citit, dar guvernarea PNL mi-a taiat si sperantza ca voi mai citi vreodata - se pare ca varsta de pensionare se ridica dincolo de sperantza de viatza, la dosarul de pensionare va fi obligatorie depunerea certificatului de deces iar mortzii vor fi reciclatzi ca sa punem tzara pe profit. Mancatzi, caci acesta e trupul meu, va avea o cu totul alta insemnatate, misiunea BOR nu-si pierde niciodata relevantza.
Sentimentul ca traim inca un episod din Ferma Animalelor e mai puternic ca oricand - insa daca episodul precedent ne era familiar (Orwell ne avertizase ca dupa tirania fermierului betziv urmeaza dictatura porcilor din ferma), in noul episod intram cam nepregatitzi. Se prefigureaza o epoca Pinochet asezonata cu ceva ortodoxie, deci e momentu sa ne actualizam cultura generala cu niste filme chiliene (recomand Pablo Larrain). Am supravietzuit Facliei Violet, Ciumei Roshii, istoria cromatica a ajuns la Ciroza Galbena, iar sperantza tineretului e ca intr-o zi ne vom unge bubele dulci cu Albastrul de Metil al USR-ului - partidul care nu pricepe ce i se-ntampla si se canibalizeaza entuziast sub zambetul aprobator al penelishtilor. Moise Guran s-a apucat de politica somandu-l pe perdantu de la USR sa scape naibii de socialistii care i-au stricat partidu, probabil urmeaza sa-i puna sa-si taie mana stanga in semn de devotament fatza de noua orientare "centru-dreapta". La cum merg lucrurile, il vom recupera pe Dragnea drept martir si marturisitor al temnitzelor neoliberale.
Ministrii PNL par sa fi trecut pe la scoala ceva mai des decat androizii virusatzi ai PSD-ului, nu mai e chiar sentimentu ala de "inmates running the asylum", dar e miros mai puternic si mai pestilentzial de ticaloshie, de hiene rontzaind la cadavrul balonat al Statului, de posesiune demonica vanduta drept cura de slabire. PNL e totusi partidul care impartzea prin Cluj fluturashi sa ne avertizeze ca Ciolosh ne va obliga pe totzi sa avortam (ma rog, nu chiar pe totzi, ci pe "92% dintre români").
Bugetul continua sa se imparta fratzeste intre Biserica Ortodoxa si celelalte Servicii Secrete, sforile politice functzioneaza exact la fel (s-au schimbat doar culorile gecilor si numerele de telefon ale "brokerilor" de informatzii), prioritatzile bugetare ale tzarilor civilizate continua sa fie la noi ultimele, iar saracii continua sa fie vinovatzi pentru propria sarakie. Ministra Educatziei e ocupata sa dea buzna cu camere de filmat prin WCurile scolilor de la tzara - Buna dimineatza, sunt ministrul Educatziei! Putea sa prinda un pusti masturbandu-se, sa-l traumatizeze pe viatza.
Toata lumea e cu privatizarea in gura - Spiru Haret, Hexipharma, clubul Colectiv ar fi fost antreprize absolut onorabile daca nu le corupea Statu, acest sinistru reziduu al comunismului despre care nimeni nu-si aminteste cum a aparut, ce cauta in tzara asta. Sper sa se mearga pana la capat, sa privatizeze si Parlamentu si Administratzia Prezidentziala si Imparatzia Cerurilor. Pana la urma de ce nu e shpaga o forma de "mana invizibila a pietzei"? M-a intaratat foarte cartea de mai jos scoasa la Princeton University Press, si cu ocazia asta revin la obiceiul rar de a recomanda totusi si cate o carte non-fiction - in cazul asta una despre miza "statului minimal" si ambitzia antreprenorilor de a instaura propriile dictaturi, in timp ce solicita de la mediul in care functzioneaza exact opusul - o autonomie cat mai "liberala". We normally think of government as something only the state does, yet many of us are governed far more obtrusively by the private government of the workplace [...] Imagine a government that assigns almost everyone a superior whom they must obey. The most highly ranked individual takes no orders but issues many. The lowest ranked may have their bodily movements and [freedom of] speech minutely regulated. This government does not recognize a private sphere of autonomy [...]. The economic system [...] run by this government is communist. The government owns all the nonlabor means of production... The vast majority have no realistic option but to try to immigrate to another communist dictatorship.
In fine, suficient cu politica, mai jos e lista cu cele 10 cartzi fiction + 5 benzi desenate pe care mi-as fi dorit sa le fi citit in anul care a trecut daca traitu in Romania nu-mi manca zilele si sanatatea - cine le citeste sa-mi spuna si mie cum sunt, ma gasitzi pentru chestii de astea si pe GoodReads (am chiar pagina de autor, poate asa voi ajunge in sfarsit in manualele de liceu).
In fine, deci ultima retrospectiva pe 2019 e cea literara si include urmatoarele recomandari:
*************************************************
Top 10 cartzi cu scris (pagini intregi de litere si propozitzii interminabile)
The Best of Greg Egan, de Greg Egan.
Cred ca nu au rost comentariile, Greg Egan s-a tradus si la noi in cantitatzi copioase. Pentru amatorii de SF tehnic, cu ceva cunostintze de fizica, matematica sau informatica - absolut necesare pentru a pricepe ce discuta personajele. Nerecomandat amatorilor de Irina Binder, uneori ma depaseste si pe mine.
****************************************************
Exhalation, de Ted Chiang
Gasitzi cartea asta in absolut toate topurile literare ale anului, n-are sens sa o mai recomand in cuvinte (Chiang e autorul nuvelei dupa care s-a facut filmul Arrival de la Oscarurile de acu 3 ani).
*****************************************************
Sefira and Other Betrayals, de John Langan.
Unul dintre autorii horror esentziali ai momentului, cu o editzie foarte aratoasa. Dupa Ligotti si Evenson, la el cred ca am citit cele mai disturbing scene descrise prin cuvinte.
************************************************************************
The Silent Garden - A Journal of Esoteric Fabulism, editata de Silent Garden Collective
Teoretic e revista, practic antologia anului, contzine traduceri (Brion), recenzii supermisto (scrise de scriitori) si proze foarte fresh din avangarda weird a momentului.
************************************************************************
The Best of Uncanny, editata de Lynne si Michael Thomas
A doua antologie a anului cu selectzii (aproape exclusiv feminine/feministe) din paginile revistei Uncanny. Apar si niste barbatzi in cuprins, dar contributziile lor sunt de obicei poezii intercalate intre nuvelele doamnelor.
************************************************************************
The Big Book of Hap and Leonard, de Joe Lansdale
Toate nuvelele crime fiction aparute printre romanele seriei Hap and Leonard, pentru cei familiarizatzi cu personajele (sau serialul). Am renuntzat sa mai citesc romanele, insa in forma scurta aventurile crime fiction ale celor doua personaje exotice (un negru gay conservator si un hippiot redneck din Texas) continua sa fie foarte entertaining. Pe hartie cartea nu se mai gaseste, insa ca ebook e inca accesibila.
************************************************************************
All the Fabulous Beasts, de Priya Sharma.
Autoare britanica de origine indiana, beneficiind de progresismul incluziv prin care s-a diversificat etnic literatura fantastica din ultimii ani. Patronul editurii Undertow a promovat-o foarte agresiv, insa tind sa ma incred in recomandarile lui (Michael Kelly), in plus a primit premiul Shirley Jackson pentru cea mai buna culegere de proza scurta.
************************************************************************
Laughter at the Academy, de Seanan McGuire.
Una din cele mai premiate autoare SF/fantasy/horror ale ultimilor ani, cu conditzia sa te prinzi ca premiile iu sunt impartzite cu celalalt nume sub care publica (pseudonimul pentru prozele SF si horror e Mira Grant, deci banuiesc ca aici sunt culese cele mai fantastice).
************************************************************************
And Go Like This, de John Crowley
Probabil un best of John Crowley, autor clasic de fantastic inca necunoscut la noi.
************************************************************************
Full Throttle, de Joe Hill.
Fiul lui Stephen King aduna aici cam tot ce a mai publicat scurt in ultimii 10 ani . Include nuvela ecranizata de Netflix in filmul In the Tall Grass, dar si altele mai tari pe care le citisem prin antologii.
*************************************************************
Top 10 cartzi cu poze (si ceva scris)
Rusty Brown, de Chris Ware
Cred ca o aveam si serializata in paginile seriei ACME Novelty Library, dar e mai confortabila editzia asta.
************************************************************************
No Longer Human, de Junji Ito
Aprecierea mea fatza de horrorul grafic al japonezului creste cu fiecare carte care i se traduce in engleza.
************************************************************************
Upgrade Soul, de Ezra Claytan Daniels
Nu stiu ce e asta, dar apare in toate topurile BD si gagica-mea m-a obligat sa o pun in topu asta.
************************************************************************
Clyde Fans, de Seth
La fel si asta, desi Seth nu mi-e complet necunoscut am tot asteptat o editzie mai cuprinzatoare decat plachetele pe care obisnuia sa le produca.
************************************************************************
Monster, de Enki Bilal.
Au inceput sa-l traduca ceva mai sistematic in engleza pe acest clasic sarbo-francez al carui grafica manuala in anii 80-90 era glorioasa.
1 comment:
Nedumerirea mea cea mai mare în ce privește politica românească actuală, pe care dac-o clarific voi ști clar cu cine voi vota, e următoarea: cum arată dinții lui Ludovic Orban? Și-i ascunde super abil în fiecare poză care i se face, și nu știu dacă e un upgrade de la Dragnea sau nu. Mă zvârcolesc noaptea-n pat de curiozitate.
În altă ordine de idei, tre' să pun mâna pe Ted Chiang-ul ăla. Btw, tipul e technical writer ca main job :)
Post a Comment