Seriale horror cu romani/tzigani - Utopia (2 sezoane) si The Strain (2 sezoane)

Romania incepe sa capete un rol tot mai important in cultura horror. Avem aici doua seriale in care romanii (mai mult tziganii romani) indeplinesc functzii cheie in diverse conspiratzii impotriva umanitatzii.

Utopia

Englezii au simtzu de a face seriale care dureaza exact cat trebuie si se termina exact cand ar incepe sa te enerveze. Sigur, cand nu fac asta, tot englezii mai sar si in extrema cealalta, cu seriale care nu se mai termina niciodata (vezi Doctor Who, care se apropie de sezonul 40). Acest Utopia, cu doar 2 sezoane x 6 episoade, parea sa faca parte din prima categorie. Dupa primul sezon i-as fi facut o recenzie pozitiva, insa al doilea sezon e ingrozitor de redundant. Nu face altceva decat sa comunice si celorlalte personaje revelatziile care pentru spectator si pentru vreo 2 personaje principale se lamurisera la finalul primului sezon. Practic e un intreg sezon de flashbackuri si recapitulari, care devine cu atat mai iritant cu cat tziganii romani se dovedesc a fi un soi de miza cheie a povestii, iar cateva personaje se chinuie din rasputeri sa vorbeasca romaneshte. Creca serialul a fost facut si in contextul peroratziilor anti-romaniste ale lui Nigel Farage si isteriei tziganofobe din UK din ultimii ani. E bine totusi ca tziganii acopera aici multiple roluri - un tzigan e mad scientist, altu e psihopat asasin, uneori sunt vazutzi drept poporul ales, alteori drept pericol natzional etc. deci povestea nu tzine partea unei anumite pozitzii.

Utopia e un thriller conspiratzionist cu actori britanici alesi pe spranceana (aia din Kill List, unu din In the Loop, Stephen Rea samd). Povestea e convoluta, de tip puzzle, structurata dupa regulile benzilor desenate, incat te indeamna la revizionare pentru a-i putea prinde toate rasucirile. Legaturile cu benzile desenate nu sunt doar in inchipuirea mea - intreaga poveste porneste de la manuscrisul unei benzi desenate oculte scrisa de un mad scientist internat la casa de nebuni. Autorul lucrase candva la o companie farmaceutica vinovata pentru o conspiratzie mondiala sinistra, iar banda desenata e singurul document care contzine indicii cu privire la conspiratzia respectiva.

Pe urmele benzii desenate si a indiciilor pe care le ofera se afla politicieni, asasini platitzi, mad scientists, CIA, dar si un grup de geeksi pasionatzi de BD, pe mainile carora manuscrisul incape din greseala. De-a lungul serialului se dezvaluie treptat contzinutul manuscrisului, precum si fatzetele oculte ale pomenitei conspiratzii farmaceutice. Miza povestii e pana la urma destul de realista si ancorata in evenimente recente, desi la inceput avusesem impresia ca va fi un serial cu elemente fantastice gen Heroes.

Primul lucru care sare in ochi e ca serialul e foarte colorat (ca si saturatzie a culorilor), probabil o modalitate mai ieftina de a saluta industria benzilor desenate fara a apela totusi la trucuri vizuale sofisticate gen Sin City. O alta caracteristica e contrastul puternic intre scenele violente si sentimentul de matineu pe care il dau culorile, muzica joviala si implicarea unor personaje copii (inclusiv in scenele de violentza, ceea ce a iscat unele scandaluri in media britanica).

Pana la urma ar fi fost dragutz sa se opreasca la un singur sezon, al doilea fiind prost gestionat, doar pentru a justifica niste salarii si niste buget alocat. Faptul ca misterele lamurite in primul sezon sunt dezvaluite treptat personajelor pune spectatorul intr-o expectativa interminabila si enervanta, iar dramoletele bonus de la final nu reusesc sa amelioreze senzatzia. Singurul aspect notabil legat de sezonul 2 e ca unul din personajele cheie, mad scientistul tzigan, e jucat de actoru care e Imparatu Palpatine in Star Wars.

P.S. Serialul a atras atentzia lui David Fincher care se ocupa deja de realizarea unei versiuni americane.

The Strain

De prin anii 90 incoace se depun eforturi masive in a reinventa conceptul de vampir intr-o cheie romantica, hipersexualizata, care sa-l scoata pe cat posibil din spatziul culturii gotice/horror. A contribuit la asta un val de autori femei si ecranizarile cu nuantze soap opera bazate pe cartzile acestora - Anne Rice (Interview with a Vampire), Charlaine Harris (True Blood) si gagica aia cu Twilight, am uitat cum o cheama. Pana si 50 Shades of Grey a inceput ca povestea unui vampir, convertit ulterior in tanar corporatist, neoliberal si frumos, la cererea editurii care dorea o adresabilitate mai larga a poveshtii.

Pe vremea cand nu avea foarte multzi bani si nu era inca un nume mare al cinema-ului horror, Guillermo del Toro a regizat partea din mijloc a trilogiei Blade, o poveste despre razboaie intre vampiri bazata pe benzi desenate de la Marvel. In limitele in care i-a permis materialul original, ambitzia sa cu filmul respectiv a fost sa contrabalanseze trendul dominant feminin, reabilitand vampirul ca personaj horror. Folosind ca baza imaginea sinistra a vampirului primordial din cinema (Nosferatu), regizorul a redefinit vampirul printr-o fatzeta realist-shtiintzifica-biologica (vampirismul ca boala parazitara) si a desfiintzat orice urma de romantism ori sexualizare - vampirii lui Del Toro isi pierd chiar organele sexuale in urma contactarii virusului. Needless to say, aceasta versiune horror a vampirului nu a avut nici o shansa comerciala in fatza variantei metrosexualizate, hipsterico-gotice, pe care au consacrat-o susnumitele doamne (ca sa nu mai pomenesc de rolul lui Lady Gaga in American Horror Story)

Nota: in literatura s-a intamplat ceva similar cu ajutorul scriitorului Brian Lumley, despre care discutam alta data.

Probabil Del Toro a considerat ca prin Blade 2 nu si-a satisfacut intru totul ambitzia, caci la scurt timp a inceput sa umble pe la televiziuni solicitand infiintzarea unui serial horror axat pe aceasta strategie. Cum pe atunci nu il prea baga lumea in seama, s-a multzumit sa isi transpuna ideea in literatura, recrutandu-l pe scriitorul Chuck Hogan pentru a pune ideile intr-o trilogie de romane intitulata The Strain. Succesul romanelor i-a facilitat pana la urma sa primeasca unda verde pentru adaptarea romanelor intr-un serial TV, din care pana acum au ieshit 2 sezoane (fiind planificate 5).

Romanele le-am ocolit - nu am incredere in talentele literare ale unui regizor de film, iar recrutarea unui scriitor responsabil cu ajustarea frazelor mi se pare de prost gust. Am zis sa ma uit totushi la serial, fiind familiarizat in general cu opera lui Del Toro.

Pe ansamblu sunt dezamagit - The Strain nu e altceva decat Blade 2 extins la nivel de serial si diluat astfel incat sa justifice intinderea de serial al poveshtii. Toate ingredientele introduse de regizor in Blade 2 sunt aici extrapolate in detalii amanuntzite, insa nu teribil de spectaculoase: avem personaje "exotice" din estul Europei (for some reason, Del Toro crede ca Albania e un judetz din Romania), un design interesant al actului sugativ vampiric, un razboi intre vampiri buni si vampiri rai, un ninja hibrid intre om si vampir, epidemiologie contemporana amestecata cu misticisim istoric, corporatism ocult. Doza mai concisa oferita de Blade 2 mi s-a parut mai eficienta decat aceasta tentativa de a mulge bani de pe marginea succesului lui Walking Dead, a carui structura e adesea imitata (si nici ala nu e tocmai un serial pe care l-ash recomanda calduros). Din Game of Thrones a fost preluata ideea de a omori pe ici pe colo personaje care pareau principale. Tot de acolo s-a luat si ideea proasta de a inlocui actori care joaca acelasi personaj, de la un sezon la altul.

Vampirismul e consecintza unui parazit viermiform care infesteaza corpul uman si se dezvolta intr-un fel de tenie cu dintzi care traieshte in stomacul gazdei, iese pe gura si se fixeaza pe jugulara victimelor. Oamenii sunt redushi la statutul de gazda simbiotica care asigura locomotzia in vederea cautarii hranei. Pacientul zero al acestei boli (deci corespondentul lui Dracula) e un vampiroi batran din Judetzul Salaj care, dupa ce s-a hranit in al doilea Razboi Mondial cu sangele evreilor de la Auschwitz, emigreaza in SUA si planifica infestarea intregii lumi. Inamicul sau numarul unu e un evreu (tot din Judetzul Salaj, de langa Varsholtz) pe nume Abraham (deci corespondentul lui Van Helsing) care shtie unele metode de a tzine piept vampirilor. Fiecare din cei doi incearca sa recruteze o mica armata. De partea binelui avem un medic epidemiolog, un exterminator de shobolani, o hackeritza si un cocalar mexican. De partea raului e un corporatist, secretara lui bunoaca si un fost ofitzer nazist, care urmaresc sa stabileasca o aliantza cu vampirul salajean in vederea obtzinerii imortalitatzii. Intre ei se mai amesteca nishte vampiri ninja care protejeaza o loja masonica oculta de vampiri, plus un gladiator nemuritor nascut dintr-un vampir si o tziganca.

Dupa un debut lent atipic pentru filmele cu vampiri, menit sa puna problema intr-un cadru realist-epidemiologic cu miza sociala, serialul se transforma intr-un nou The Walking Dead, cu vampirii comportandu-se in cea mai mare parte ca nishte zombie invadatori ai societatzii moderne si cu personajele pozitive aparand drept un grup de supravietzuitori de bun simtz care incearca sa salveze lumea. Del Toro nu e cunoscut tocmai pentru subtilitatea si inovatzia ideilor, asa ca povestea se situeaza destul de repede intr-o zona confortabila pentru publicul horror, accentul fiind pus pe inovatzii vizuale, in special design-ul vampirilor si al modului in care se manifesta atacurile acestora (diferit de vampirii clasici, dar si de zombie, vezi si poza de mai sus). Din pacate aceste elemente de prospetzime se consuma destul de repede, iar din sezonul 2 serialul intra intr-o rutina previzibila si cam lipsita de chef, care se straduie din rasputeri sa traiasca pe seama catorva personaje secundare care tot apar si dispar din poveste. Nu stiu daca o sa rezist cale de 5 sezoane.

P.S. Cel mai mult ma enerveaza la serialul asta implicarea pe fatza a companiei Apple si product placementul pe care il practica. Pe langa omniprezentza Iphoneurilor, exista chiar un episod dedicat unui Iphone care s-a pierdut si pe care protagonistii il cauta folosind iCloud si aplicatii Apple de geolocare.