Chester Brown : Paying for It

 

Cand Chester Brown a inceput sa mearga la curve, a inceput si sa tzina un jurnal, un fel de blog in care si-a documentat experientzele si polemicile cu amicii care nu i-au aprobat initziativa, blog care ulterior s-a transformat in aceasta banda desenata memorialistica intitulata sugestiv Paying for It (se refera la sex, nu la alte crime).

Pentru cine nu stie, despre Chester Brown am vorbit mai pe larg acu cinci ani cand i-am citit opera de capatai, magnum opusul scatofilo-suprarealist Ed the Happy Clown. N-am ramas atunci cu o parere grozava, dar nici nu am ramas neafectat de lectura cu pricina, celebra pentru caracterul absurd-scandalos (despre un clovn al carui penis are capul lui Ronald Reagan) si faptul ca e o carte de rascruce in istoria benzii desenate indie de peste ocean. Pe scurt, Chester Brown e un autor canadian de banda desenata indie, alb-negru, care a scris destul de putzin la viatza lui (in BD-ul indie se publica mai greu decat pe liniile de asamblare de la Marvel, caci de regula scenaristul e si graficianul si distribuitorul propriei povesti, prin urmarea productivitatea e scazuta). Stilistic, Brown vine de pe filiera Robert Crumb-Harvey Pekar, cu opere alternand intre sus-mentzionatul absurd suprarealist cu tendintze de grosolanie obscena si unele opere sobre, ratzionaliste, umoristice intr-un fel foarte sec. Daca Ed the Happy Clown facea parte din prima categorie, Paying for It face parte din a doua.

Chester Brown merge cu ratzionalizarea pana acolo incat transforma cartea asta intr-o pledoarie pentru a merge la curve si a evita sa te implici in relatzii romantice. Pentru asta, autorul adauga la sfarshitul cartzii un interesant argument socio-istoric de vreo 50 de pagini, iar curand dupa finalizarea cartzii a si candidat pentru un loc in parlamentul canadian, decis sa promoveze decriminalizarea prostitutziei care, zice el, i-a salvat viatza si stima de sine dupa ce isi luase papucii de la gagica lui, regizoarea Sook-Yin Lee (atzi vazut-o in filmu Shortbus in rolul sexoloagei asiatice). Cum ma aflu intr-o situatzie vag similara cu a lui Chester Brown, am gasit cartea asta deosebit de iluminatoare.

Principalul argument al lui Chester Brown este ca relatziile romantice sunt nenaturale, ca sunt o boala psihica care doar recent a inceput sa fie tolerata si sa devina baza pentru a crea o casnicie. In istorie, maritishul era o decizie profund economica, bazata pe o aliantza strategica intre doua familii in care cei doi miri rareori aveau ceva de spus, ori cel mult aveau de ales intre cateva optziuni care li se puneau in fatza. Atashamentul romantic putea sau nu sa apara ulterior maritishului, dar in nici un caz nu il cauza. Acestea au fost dintotdeauna casniciile cele mai durabile, care au tzinut oamenii laolalta cu interese reciproce pe termen lung. In schimb relatziile romantice, pornind chiar de la exemplele din tragedia greaca antica (Elena din Troia) au fost frenezii psihotice pasionale ce au avut drept consecintze genocide, razboaie, asasinari, gelozii sangeroase si resentimente nasoale chiar intre cei care initzial fusesera protagonistii relatziei romantice. Maritishul pe baze romantic-pasionale e o inventzie de data relativ recenta, putzin peste 100 de ani, stimulata in special de literatura romantica si cantecele trubadurilor latino. Adica de telenovele care, paradoxal, chiar ele contzineau si avertismente legate de riscurile relatziilor romantice si de multiplele feluri in care acestea pot degenera in conflict si tragedie.

Povestea din memorialul lui Chester Brown incepe la momentul cand gagica ii da papucii, iar noul iubit al acesteia se muta impreuna cu ei. Cei trei traiesc o vreme impreuna, pana cand noul iubit e de parere ca Chester ar trebui de fapt sa zboare din propria casa, proximitatea lui fiind daunatoare noii relatzii. Pe cine nu lashi sa moara nu o sa te lase sa traieshti, zice un antic proverb romanesc.

In pofida sfaturilor celor doi amici (autorii BD Seth si Joe Matt, deci colegi de breasla ai lui Chester Brown folositzi in aceasta carte drept parteneri de dezbatere) Chester deprinde obiceiul sanatos de a merge la curve cu regularitatea pe care i-o permite bugetul. Cartea ne impartasheshte aceste experientze din perspectiva clientului ("the john") fara a intra in prea multe detalii biografice legate de prestatoarele serviciilor frecventate, insa oferind detalii savuroase cu privire la dialogurile pe care le avea cu ele. La final insa are loc un soi de paradox - Chester intra intr-o relatzie monogama cu una din curve care ii ofera exclusivitate pe baza unui abonament. Imi cer scuze pentru acest spoiler, dar nu afecteaza nu nimic placerea lecturii care sta in detalii si in dialoguri, povestea de ansamblu fiind seaca, minimala, doar un pretext pentru a pune pe tapet problema decriminalizarii prostitutziei si a subminarii notziunilor traditzionale de familie ori de relatzie romantica.

Cartea beneficiaza de introducere si note de coperta din partea unor sustzinatori ferventzi ai lui Chester Brown si ai libertinajului propovaduit de aceasta carte: Robert Crumb (notoriu pentru revolutzia sexuala pe care a indus-o in banda desenata americana), Alan Moore (notoriu pentru opiniile neo-hippie si banda desenata porno Lost Girls), Neil Gaiman (notoriu pentru relatzia deschisa pe care o are cu nevasta-sa, Amanda Palmer), la care se adauga niste foste curve si niste academicieni sociologi care au publicat extensiv pe problema prostitutziei. Toate aceste nume confera credibilitate atat din partea academica, cat si din partea practicienilor, facand din carte un soi de tratat esentzial pe tema neo-romantismului.

- recomandare: lectura obligatorie, esentziala pentru vremurile pe care le traim
- plusuri: amuzanta pana la un punct, grava si teoretizanta de la un punct incolo, un stil grafic rece si clinic, potrivit abordarii propuse de autor

- minusuri: cartea poate declansha antipatii acute in firile mai romantice; gagica-mea e la un pas de la a-mi da papucii doar pentru ca am citit-o (ea sustzine ca pur si simplu Chester Brown nu isi permitea o relatzie romantica pentru ca era urat, vezi si poza de mai jos).