Alan Moore: The Ballad of Halo Jones

Halo Jones e o tanara deportata intr-o futurista colonie pentru shomeri in largul Oceanului Atlantic. Acolo guvernul american isi deporteaza "populatzia redundanta", oamenii saraci, bolnavi si somerii cu care nu are ce face, ca e prea mare "factura sociala" ca sa citez un mare diplomat in viatza. In colonie lumea se organizeaza intr-o societate semianarhica. Halo Jones si cu prietenele sale isi tot viseaza sa scape din colonie, dar singura scapare posibila sunt ocazionalele joburi care se mai ofera populatziei redundante - prostitutzie sau recrutari pentru razboaie pe alte planete. Pan la urma eroina alege ambele cai: partea a 2-a e despre cariera sa in prostitutzie pe o nava spatziala care plimba moguli de ici colo, partea a 3-a e despre cariera sa militara.

M-am surprins remarcand ca, desi e guru-ul benzii desenate moderne, pe Alan Moore l-am recenzat destul de rar pe aici (Albion, in care Moore e mai mult supervizor, porneciul controversat Lost Girls si V for Vendetta, ceva mai celebra datorita ecranizarii si numeroaselor referintze din cultura pop). Creca m-am gandit ca lumea il cam stie, dar uneori am impresia ca numele sau e inca foarte departe de nivelul de popularitate pe care ar trebui sa-l aiba, desi e un fel de Marquez/Llosa al benzii desenate. Din punctul meu de vedere a facut de 100 de ori mai multe decat, sa zicem Herta Muller, pentru cultura universala (inclusiv la nivel de manifeste impotriva cenzurii si totalitarismului).

N-as recomanda totusi apropierea de Alan Moore prin lucrarea de fatza (de fapt nici macar prin celelalte pe care le-am recenzat aici) dar e o lucrare interesanta din mai multe puncte de vedere:

O data, pentru ca e una din cele mai vechi lucrari ale lui Moore, de pe vremea cand era un anonim in floarea varstei si lucra pentru revista britanica 2000AD, publicatia pivot a industriei BD din UK, revista in care au debutat cam toti marii autori BD britanici si cele mai importante serii BD de la ei - Judge Dredd (detalii aici) si Slaine (am mai discutat aici). Nu e Halo Jones chiar lucrarea de debut a lui Moore, dar e cea mai importanta din anii aia, precedand cu cativa anisori iesirea din anonimat (V for Vendetta si recrutarea autorului de catre americani).

Din cauza ca Moore era inca un autor cu cash la gura, Halo Jones a fost propusa ca o lucrare de umplutura, alocandu-i-se doar 5 pagini in fiecare numar al revistei. In 5 pagini e foarte dificil sa serializezi o lucrare de mare intindere. Poate nici n-aveau de gand editorii sa o faca de mare intindere, i-au dat lui Moore 5 pagini in fiecare numar sa vada ce face cu ele iar acesta a tras de cele 5 pagini cam 5 ani. Puse cap la cap, s-a adunat aceasta carte. Dupa mai multe editzii cu diverse hibe, in 2010 a iesit in sfarsit editia completa alb negru, dar foarte aratoasa si extinsa cu un sample din scenariul original batut la masina (proiectul face parte dintr-un sir mai lung de reeditari si reabilitari ale foiletoanelor culese din paginile revistei 2000 AD).

E interesant de urmarit felul in care Moore a decis sa alcatuiasca un roman grafic destul de lunguietz din vreo 40 de episoade a cate 5 pagini, o structura greu de controlat (vezi ca exemplu negativ mizeria Airtight Garage a lui Moebius despre care am scris aici).

Povestea nu e prea originala si nici atat de smechera/sarcastica pe cat ne-a obisnuit Moore in lucrarile sale de maturitate. E un space opera pur sange inspirat cel mai evident de Starship Troopers si Forever War, la care se adauga twistul feminist. E oarecum surprinzator sa gasesti feminism tocmai la tanarul Alan Moore care, mai la batranetze, avea sa construiasca personaje feminine nevrotice si isterice, decazute si prostituate, nu mai vorbesc de porneciul Lost  Girls (desi exista opinii conform carora Lost Girls e chiar o viziune foarte feminista asupra pornografiei).

- plusuri: poveste space opera competenta, care prezinta un Alan Moore la inceput de drum
- minusuri: structura foarte fragmentata, din episoade de cate 5 pagini, grafica alb negru de la un cap la altul
- recomandare: doat pt completistii Alan Moore