Wednesday, October 10, 2007

Anarchy in the UK!



V for Vendetta
de Alan Moore

V for Vendetta e cunoscuta la noi sub forma filmului produs si regizat de echipa Matrix. Metalistii sunt probabil familiarizati cu trupa Shadow Gallery, al carei nume plus albumele Tyranny si Room V sunt referintze directe la lucrarea lui Alan Moore. Filmul e aprobat sub aspect vizual de graficianul seriei dar dezaprobat de Moore, cunoscut ca promotor al ideii ca cinematografia si banda desenata nu ar trebui sa se amestece. Tinand cont de calitatea slaba a ecranizarilor dupa opera sa (Swamp Thing, League of Extraordinary Gentlemen, From Hell si altele), il intzeleg. Totusi, V for Vendetta nu e tocmai unul din varfurile operei lui Alan Moore. Grafica excesiv de intunecoasa e cam caricaturala (alb-negru postcolorizata) iar povestea musteshte de teze punk anarhiste si militantism tineresc. In volumul care colecteaza numerele seriei, publicata serializat la inceputul anilor 80, Alan Moore se confeseaza ca V for Vendetta e o poveste spusa cu aplomb tineresc si lipsa de experientza. Oricum, e o lucrare de capatai a istoriei BD.

Povestea e similara in mare cu a filmului, ordinea evenimentelor fiind pe ici pe colo modificata, fara impact major. O Anglie a anilor 90, care era futurista la momentul scrierii volumului, a supravietuit unui razboi nuclear cu ajutorul unui regim fascist care cu o mana a dat si cu doua a luat, mai precis a decimat toti homosexualii, negrii si imigrantzii romani. Atmosfera miroase serios a totalitarism orwellian, la care se adauga elementul "super-hero", si anume eroul cu nume de cod V, pelerina de Batman si fatza acoperita de masca revolutzionarului englez Guy Fawkes. V e un fost supravietzuitor al lagarelor de concentrare (deci probabil homosexual, negru sau roman) iar scopurile lui sunt similare cu cele in care a fost implicat Fawkes la vremea lui: bubuirea Parlamentului, desfiintzarea regimului si alte nazuintze pashoptiste. O diferentza majora fatza de film este ca povestea insista pe personajele "negative", servitori ai regimului: Securistul care investigheaza problema, Papusharii care mint poporul cu televizorul, Biserica ipocrita precum si marele Big Brother care sta in fotoliu si se scuza fatza de el insushi pentru calea pe care a apucat-o Anglia. Eroul V e ajutat de tanara prostituata Evey (jucata in film de Natalie Portman), locuieste in misterioasa Shadow Gallery si face pe dracu in patru sa traga semnalul de trezire al natziunii cu acte de terorism flamboaiant punctate de muzica si poezie. Fara indoiala, o poveste care acu 25 de ani schimba fatza benzilor desenate, azi contzine multe elemente pe care le stim de prin alte partzi, fie de la Orwell, fie din distopii de la Hollywood, fie de la Ion Iliescu. Alan Moore ii mai indica la influentze pe David Bowie, Batman, Huxley, Pynchon si Margaret Thatcher.

In concluzie, cine a vazut filmul n-o sa invetze prea multe in plus citind cartea, insa e regula generala ca daca ai 5 benzi desenate in casa, doua dintre ele sunt ale lui Alan Moore si una dintre astea doua e V for Vendetta. Despre a doua povestim data viitoare.

5 comments:

Li said...

mi se pare la mintea cocosului sa fie de acord graficianul, fatza de banda, filmul e superb dpdv vizual. Mie mi-a placut tare mult cand l-am vazut, stangism si 84ist asa cum e el. Dupa parerea mea e cea mai tare ecranizare de bd, ca si film de sine statator, nu comparat cu bd-ul. De fapt daca stau sa ma gandesc bine, si comparat cu bd-ul. Pe care nu pot sa-l citesc din cauza ca e efectiv groaznic desenat. Da, si mie-mi place sa cred ca e roman V, hehe

Anonymous said...

Filmul e mai prost decat orice film Zorro.

Yup said...

celelalte 3 sunt de Morrison? :)

Aron Biro said...

1 a lu morrison, 1 a lu gaiman si 1 a lu ennis

Anonymous said...

Nu face doi bani.