Zombie highlights

In inundatzia de filme zombie care apar de vro 5 ani incoace si in mainstream dar si in underground e destul de dificil sa faci diferentza intre ce are rost sa vezi si ce nu. Hai sa povestim despre cateva filme cu zombie pe care lumea nu le-a vazut si rau a facut.

I, Zombie e un titlu simplu dar atat de incarcat de semnificatii incat e capabil sa povesteasca tot filmul. Finantzat de Fangoria, e primul film al regizorului englez Andrew Parkinson, primul film zombie introspectiv povestit la persoana intai si primul film in care un zombie se masturbeaza. Povestea e jurnalul unui individ pe cale sa devina zombie in urma unei mushcaturi fatale care ii cauzeaza sa se duca toata viatza dracului, relatziile, femeile, serviciul, asa ca isi cumpara o garsoniera izolata si sta si boleshte acolo scriindu-si teza de doctorat pana pica bucatzi din el pe jos. Filmul e facut in stil european cu interludii cu interviuri ale prietenilor si gagicilor care isi amintesc retrospectiv de disparitzia brusca a eroului din mediul social si izolarea autoimpusa pana la colaps definitiv. O metafora a retragerii in universul interior decadent care ar fi schimbat fatza cinematografiei daca era regizat de Tarkowsky dar asa, ramane un film underground rar si de colectzie al unui regizor care a colapsat in anonimat la fel ca eroul sau.

Dead Creatures e al doilea film al lui Parkinson si e un fel de continuare a ideii din I,Zombie, cel putin la fel de sfashietor. Si maturitatea lui Parkinson e la alt nivel, imprumutand destul de mult de la David Lynch la stil, muzica si la amestecul intre banal si morbid. Ideea e ca zombie lui Parkinson sunt oameni care au dat in patima canibalismului dupa ce au fost infectatzi cu o boala, deci sunt mai aproape de cei din 28 Days decat de cei ai lui Romero. Dar, spre deosebire de toate celelalte filme, zombie lui Parkinson nu isi pierd umanitatea si calmul, ba se straduie sa le conserve cat se poate. De aici tragedia din filmele lui Parkinson, in care acesti zombie se muta dintr-o garsoniera in alta, au probleme cu chiria, cu serviciul si tre sa omoare ca sa manance, ceea ce nu e o placere, dar e o necesitate. Mai mult, Dead Creatures e si un film despre women empowerment. Patru femei infectate fug de acasa ca sa nu-i raneasca pe cei dragi si se muta impreuna la o garsoniera cu minimul de bagaje caci tre sa se mute frecvent din pricina crimelor. Au un frigider cu carnitza proaspata si ies cu schimbu noaptea sa faca rost de mancare, fiecare dupa priceperea ei. Una se da drept prostituata, alta abordeaza oameni in cabine telefonice dar iata ca una dintre ele a inceput sa degenereze nasol si se zombifica pe zi ce trece si mananca tot mai mult. In plus apare si o tinerica muscata care nu stie pe ce lume e si cele 4 femei o adopta sa o invetze the zombie way. Povestea e lenta, calma si ti se rupe sufletu nu alta. Stilul lui Parkinson de data asta e mult mai subtil, adica nu intelegi despre ce e filmu decat dupa vreo jumatate de ora si o parte din poveste se petrece in background, la stirile radio care se aud in fundalul unora dintre scene.

Parkinson mai are si un al treilea film care pare imposibil de gasit - Venus Drowning, despre o gagica indragostita de un zombie, ceea ce era un pic previzibil. Filmu nu exista pe DVD si nici n-a pupat cinematografe, doar VHS si un circuit de festivaluri. Cine face rost, il pup cu drag.

Les Revenants e manifestul de credintza a aripii socialiste din Frantza privind problema zombie. Regizorul Robin Campillo e la unicul sau film dar are mana sigura. Povestea e despre reintegrarea zombie in societatea franceza si in familie. Se discuta despre pensii, locuri de munca, asistentza sanitara, implicatzii emoztionale. E un film de atmosfera (foarte bine facuta) si mai putzin de plot si aventura. Brilliant.

Bittersweet life ar spune unii ca nu e cu zombie. E un revenge-movie coreean cu karate, yakuza si dragoste neafirmata sclipind la coltzul ochiului oblic. Un mare mafiot isi angajeaza bodyguardu preferat sa o pandeasca pe iubita sa adolescenta care probabil mai calca pe din laturi, plus sa o mai plimbe si sa o duca pe la scoala, cam ce facea Travolta in Pulp Fiction. Dar lucrurile se imput caci bodyguardu nostru pare sa nutreasca sentimente si ii tot duce fetei cadou nishte veioze. Shefu lui se enerveaza, il bate, il impusca, il ingroapa, deci la jumatatea filmului tehnic vorbind eroul e cam mort desi nu se afirma asta foarte clar. In schimb el iese din mormant scotzand mainile din mocirla ca zombie lui Romero si porneste intr-o campanie de macelarire a celor care l-au pedepsit pentru sentimentele sale. In sprijinul ideii ca eroul este zombie vine si faptul ca el moare doar daca e impushcat in cap. Filmul ia startul cam greu dar e suficient de lung incat sa incapa in el umor, violentza coregrafica, culori minunate pe vishiniu, adica te simtzi bine uitandu-te la el. Regizorul Kim Ji-Won are in spate a Tale of Two Sisters si unul din segmentele horror din Three Extremes. Filmul arata foarte stilat, o desfatare pentru ochi. Ok, daca vretzi voi, e o capodopera asiatica, dar io tot cred ca personaju principal murise cand l-au ingropat la jumatatea filmului.

Plane Dead, sau Flight of the Living Dead, e un zombie low buget survivalist traditional. Acuma de la un astfel de film nu te astepti la multe, dar trebuie sa bifeze corect cativa indicatori: 1. sa inceapa cu character building construind personaje de care sa-tzi para rau. 2. sa aiba machiaje zombie bune. 3. sa propuna o locatzie ingenioasa si sa o exploateze in mecanica gagurilor si scenelor de actiune. Din cele 3, Plane Dead se achita fantastic de ultimele doua: machiajele sunt superbe iar locatzia e un avion in zbor de noapte al carui pilot a devenit zombie. Punctul 1 ramane pe altadata, n-am recunoscut decat un actor din filme vechi cu Chuck Norris, partea de acomodare cu personajele nu prea creeaza simpatii, in afara de faptul ca stewardesele sunt bunoace. Avem un pilot care e pe cale sa se pensioneze, niste tineri horny, un terorist si un politzist, o calugaritza, niste mad scientists si ceva carne de tun. Oricum, nici horrorurile mainstream nu stau mai bine la capitolul asta, asa ca sa nu ne cramponam. Ideea e ca odata ce apar zombie, it's a helluvaRIDE! Avem o groaza de gaguri: pasagerul mancat de stewardesa din cauza centurii de sigurantza, un jucator de golf care decapiteaza cu crosa, un mad scientist spanzurat ca un ciorchine de struguri pt delectarea unei hoarde de zombie business class, zombie ascunsi la bagaje, zombie in cala, zombie la buda, zombie sfartecatzi in elicea avionului, zombie tarandu-se prin burlane, depresurizare, terorism, fasten your seatbelts, please keep calm, turbulentze, tot ce vrei de la un zombie plane crash.

Subject 2. Asta e chiar tragic si putea fi lejer o piesa de teatru, daca nu cumva chiar e: sunt doar doua personaje (de fapt trei, dar asta e deja spoiler). Un student ratat de medicina se duce la munte sa se dea cu schiurile si sa discute cu un prof care locuieste izolat intr-o cabana. Profu in schimb ii taie gatu sa testeze pe el o injectzie de inviat mortzii. Care functioneaza partial si trebuie ajustata. Victima e inviata, omorata si reinviata in mod repetat pana i se acreste, ocazie cu care ii impartasim sentimentele si ne uitam la ea cum se da cu schiurile si se satura de atata murit. Un fel de Reanimator cu schiori, mi-a adus aminte de amicu Alexosu. Un film de buget ultraredus dar care arata bine, are peisaje cu zapada misto si un scenariu bine facut.