Thursday, September 25, 2014

Conrad Williams (ed.): Gutshot (antologie)




Pedigree:
- nominalizare World Fantasy Award (pt. antologie)

Pentru noi, europenii, si mai ales pentru est-europeni, westernul a avut dintotdeauna ceva magic, ceva de legenda-mit, ceva similar sentimentelor produse de aventurile heroic-fantasy. Genul spaghetti western (in film) si mai apoi saga Dark Tower (in literatura) au stiut sa exploateze de minune acest sentiment, insa prea putzin s-a progresat in directzia a ceea ce azi numim weird western.

In literatura s-a mai scris una alta - pe langa seria Dark Tower (corcita din ingrediente spaghetti western si heroic fantasy tolkienist), Joe Lansdale si cercul sau de scriitori sudisti au promovat (din pacate mai mult in proza scurta) un mix de realism magic, horror si aventuri cu cowboy secesionisti. In banda desenata, Jonah Hex si Blueberry au facut umpic de istorie. In cinema treaba a stat dintotdeauna nasol. Ar fi trebuit sa avem in 2013 primul film din trilogia Dark Tower cu Russell Crowe, insa proiectul e deocamdata in pioneze. Ar fi trebuit sa avem un film Jonah Hex genial (cu Malkovich, Fassbender, Brolin) dar a iesit o mizerie. Am mai avut o comedie cu Will Smith (Wild Wild West), experimentul ratat Cowboys and Aliens si prin anii 70 Westworldul lui Crichton. Si cam atat. Nici un exponent cu adevarat memorabil al genului.

Antologia Gutshot a fost gandita sa contribuie la awarenessul legat de genul weird western si a avut parte de o nominalizare World Fantasy, meritata zic eu. E prima antologie-manifest a genului (urmata la scurt timp de inferioara Dead Man's Hand ingrijita de JJ Adams) asa ca are toate shansele sa ramana in istorie la fel cum a ramas antologia Mirrorshades ca piatra de temelie a cyberpunkului. 

Partea mai nasoala e ca westernul chiar e un gen cinematic. Am incercat de-a lungul vietzii sa citesc si ceva literatura, dar in afara de Cormac McCarthy si ceva Zane Grey prin copilarie nu m-a prins nimic, tot timpu mi se parea ca citesc scenariile unor filme (chiar si la Dark Tower, pe care l-am si abandonat din cauza asta).

Credeam ca acelasi sentiment mi-l va trezi si volumul de fatza, ca voi citi povesti de aventura cu intamplari hazlii ori horror. Partzial asa e, cam pe tonul asta debuteaza volumul, insa destul de repede am descoperit o dimensiune pe care nu o banuiam, cea lirica. Numerosi autori pastreaza peripetziile la un nivel minimal, preferand sa pluseze la partea stilistica, uneori chiar cu un fel de poeme in proza, cu descrieri (de peisaj, dar si psihologice) foarte puternice. Dimensiunea asta contribuie in mod laudabil la senzatzia de realism magic care, imi dau seama acum, n-a fost niciodata straina westernului literar, dar nu stim noi destule despre el (de aia McCarthy de exemplu a ales westernul drept schema-cadru a operei sale). 

De antologatorul Conrad Williams nu stiam multe, de fapt il stiam drept scriitor. In timp ce patronul editurii (PS Publishing) care a scos acest volum, Peter Crowther, e inclus in antologie ca autor al uneia din povesti. Umpic dubios.

Ia sa vedem cuprinsul:

Povestile tari (4-5 stele)

Beasts of Burden, de Sarah Langan. Un potcovar gaseste in pragul usii un bebelush cu numarul 666 tatuat pe ceafa si realizeaza ca e fiul ilegitim facut de fosta iubita cu Diavolul insusi. Decide totusi sa creasca copilul si sa il invetze arta potcovitului, o meserie care ii prinde foarte bine pustiului cand, mai tarziu, i se ofera shansa de a potcovi pacatoshii din Iad. In ciuda subiectului oarecum aberant, proza este foarte lirica si expresiva, ca tot ce am citit de Sarah Langan. Astept cu nerabdare o culegere de proza scurta a autoarei-revelatzie a ultimilor 10 ani in literatura horror.

White Butterflies, de Stephen Volk. Trista si fatidica, cu ceva din spiritul lui Cormac McCarthy dar si al Calauzei fratzilor Strugatzki, acest poveste "eastern" se petrece in stepa cazaca, in preajma cosmodromului Baikonur (Cape Canaveralul rusilor), intr-o Rusie destramata si saracita. Doi fratzi isi castiga existentza adunand fier vechi ramas de la rachetele lansate de cosmodrom. Autorul nu e chiar scriitor, meseria lui de baza e de scenarist (vezi filmele Gothic si mai recentul Awakening), probabil de aia proza lui are un foarte puternic impact vizual.

Splinters, de Peter Crowther si Rio Youers. Zombie western umoristic in stilul lui Lansdale, despre o familie de rednecks care se trezeste cu unchiul mort in tarnatzul casei. Bunica recunoaste ca l-a ingropat cu o bucatzica din crucea pe care a fost rastignit Isus, insa e prea tarziu pentru regrete caci intreg cimitirul invie si satenii tre sa tzina piept crizei zombie. Crowther e patronul editurii PS Publishing (care a scos volumul de fatza), iar Rio Youers e unul din tinerii promitzatori care s-au lansat la aceasta editura. Asa ca am fost putzin sceptic, dar in final nuvela s-a dovedit foarte entertaining si bine scrisa. 

The Ghost Warriors, de Michael Moorcock. Cea mai lunga nuvela a volumului si singura reeditata. Moorcock e o legenda vie a literaturii fantasy si autorul unuia din ciclurile celebre ale genului, Elric Albinosu (comparabil cu Lord of the Rings, Game of Thrones, Dark Tower). Pe langa saga Elric, autorul a avut si un interesant ciclu de nuvele politziste steampunk, avandu-l ca erou principal pe detectivul Seaton Begg. Nuvela de fatza face parte din respectivul ciclu. Detectivul isi urmareste nemesisul din Londra pana in Vestul Salbatic, incercand sa dejoace planul acestuia de a-i duce pe totzi indienii ramasi prin rezervatzii intr-o lume subterana in care sa-si reconstruiasca civilizatzia.

Blue Norther, de Zander Shaw. Autorul este un debutant absolut si se prezinta drept pescar in postfatza. N-a mai scris nimic si cu atat e mai surprinzatoare calitatea textului sau, extrem de liric si lugubru, aproape bacovian, povesteste despre un cowboy care se scoala din mormant sa se razbune pe cei care i-au facut felul. Nu se intampla mare lucru, dar textul si frazeologia mioritica sunt de mare clasa.

Povestile ok (3 stele)

What Doth God Wrought, de Adam Nevill. O speculatzie horror despre originile miscarii mormone. Oficial, aceasta se trage din invatzaturile unui inger (pe nume Moroni, wtf!?) care i s-a aratat intr-o peshtera lui Joe Smith Jr., un escroc din secolul XIX si principal promotor al poligamiei in civilizatzia occidentala (a adunat 27 de neveste pana cand au incetat sa i le numere). In nuvela de fatza, un cowboy urmareste carutzele unui grup mormon care i-a rapit nevasta si fiica. Incercand sa le salveze, realizeaza ca mormonismul are si elemente de vampirism in motivatzia sa.

The Boy Thug, de Christopher Fowler. O banda de talhari din vremurile goanei dupa aur omoara familia unui baietzel si il adopta pe acesta drept ucenic in arta talhariei. Povestea incearca sa-l imite pe Cormac McCarthy si e in general misto scrisa, dar actziunea se intinde peste vreo 10 ani, ceea ce e cam mult pentru o proza de 15 pagini, lasand impresia ca e rezumatul unui roman, chestie pe care am mai acuzat-o cu privire la proza scurta a lui Fowler.

Those Who Remember, de Joel Lane. Autor de gay horror urban englezesc de care ma lovesc tot mai des in ultima vreme. Din pacate proza sa de aici n-are nimic de a face cu westernul, ci se inscrie in stilul obishnuit al autorului: un individ e vizitat de fostul sau iubit, un gay junkie hartzuit de traficantzii de droguri.

El Camino del Rojo, de Gary McMahon. Nu mi-a placut nimic din ce am citit de McMahon pana acum si nici asta nu e grozava, dar are impact ca proza horror, imitand destul de aproape stilul (si ideile) lui Stephen King din primul volum Dark Tower. Cam pe aceeasi idee, un cowboy il urmareste pe omul negru care i-a omorat familia si care lasa in urma sa tot felu de semne mistice ce provoaca vedenii fantasmagorice.

Ghosts, de Amanda Hemingway. Nici o legatura cu Ernest. Amanda e o autoare de fantasy britanic pt. copii, gen Harry Potter. Contributzia ei aici e un fel de poem in proza in care istoria Vestului Salbatic e povestita pe fast forward din perspectiva fantomelor indienilor si cowboylor mortzi de-a lungul istoriei. Simpla, dar foarte placuta la citit.

The Bones that Walked, de Joe Lansdale. Texanul Lansdale nu cred ca mai are nevoie de prezentari pe blogul asta, am scris despre el de m-am saturat. Ce e nou in aceasta povestire e ca nu-i atat de buna pe cat ma obisnuisem. Ma obisnuisem ca in antologiile la care participa, contributzia lui Lansdale sa fie una din prozele vedeta ale volumului (de obicei pusa pe la final, ca sa plece cititorul cu o impresie buna la inchiderea cartzii). Aici e inghesuita pe la mijloc, unde se baga balastul in antologii. Un cowboy cauta o mina de aur secreta populata de niste monstri din folclorul amerindian. Ar trebui si noi sa raspandim zvonul ca Rosia Montana e bantuita de vampiri.

The Alabaster Child, de Cat Sparks. Poveste postapocaliptica feminista despre pelerini ce cauta in deshert relicve ale civilizatziei prenucleare si un orfelinat-oaza la care femeile gravide poposesc si fac un ban cinstit vanzandu-si copiii. Autoarea australiana e destul de populara pe continentul lor, fiind frecvent finalista a premiilor Ditmar.

All Our Hearts are Ghosts, de Paul Atkins. In anii 30 o echipa de la Hollywood lucreaza la primele westernuri si angajeaza un cascador batran, care e unul din ultimii supravietzuitori ai Vestului salbatic adevarat de la finele secolului XIX. O proza nostalgica, cu o vaga sugestie de realism magic in poanta.



Some Kind of Light Shines from Your Face, de Gemma Files. In timpul depresiei din anii 30, o fetitza e adoptata de un circ in care lucreaza unele personaje de mitologie (greaca).


In the Sand Hills, de Thomas Tessier. Un recuperator cauta pe un gagiu care a fugit cu banii unui mafiot in salbaticie, iar cand il gaseste da peste niste surprize horror.

Black Rider, de James Lovegrove. Poveste nostalgica despre copilarie, cu doi pusti care se joaca de-a cowboyii si indienii si se impusca din greseala cu o arma adevarata. Incarcata de evocari ale copilariei, nu putea lipsi dintr-o astfel de antologie.

 Povestile slabe (1-2 stele)

Waiting for the Bullet, de Mark Morris. O dereglare spatzio-temporala face ca pe suprafatza Americii sa se manifeste uneori scene istorice cu impuscaturi din Vestul Salbatic, iar turistii se dau in vant dupa detectarea si vizitarea unor astfel de locatzii, cu riscul de a cadea victime gloantzelor care calatoresc in timp. Ideea nu e rea, dar scriitura e proasta.

Kiss the Wolf, de Simon Bestwick. Un oras obisnuit din zilele noastre e invadat de calaretzi venitzi din Iad care dau foc la tot si omoara pe toata lumea. Unul din supravietzuitori refugiatzi prin paduri solicita ajutor unei vrajitoare. Poveste fusharita, lipsita de orice calitatzi in afara de ritmul alert al actziunii care duce spre o poanta de final rezonabila.

The Passage, de Alan Peter Ryan. Horror realist, brutal, si minimal. Doi vacari isi cauta colegul care a disparut cu vacile. Il gasesc mort si castrat de catre indienii Comanche si se duc sa-l razbune intr-un mod la fel de brutal. N-are nici o miza povestea, din pacate e chiar in deschiderea volumului si itzi cam taie avantul.

*****************************

Bineintzeles, fiind o antologie britanica, are preponderent autori britanici. Westernul adevarat s-a scris si s-a trait in America, asa ca autorii astia nu-s tocmai din miezul problemei. Avand in vedere ca nici tema antologiei nu e foarte ortodoxa, e pana la urma un lucru benefic, autorii luandu-si diverse libertatzi cu repozitzionarea arhetipurilor western. Proportzia de 5 (povesti tari), 11 (asa si-asa), 3 (slabe) e destul de standard pentru o antologie buna cu proza originala (deci nu un best of).

Concluziile cu care am ramas au fost confirmarea ca trebuie neaparat sa o citesc pe Sarah Langan, iar revelatziile volumului au fost Rio Youers, Stephen Volk si debutantul absolut Zander Shaw, autori de la care insa nu prea mai am ce gasi. Dezamagiri nu am avut (poate doar Joe Lansdale), autorii prozelor slabe fiindu-mi cam necunoscutzi.

- plusuri: genul weird western e foarte slab reprezentat in cultura pop moderna, si e un teren fertil pentru experimente
- minusuri: autorii britanici se eschiveaza de la a scrie western in spirit american, iar uneori deviaza prea puternic de la gen
- recomandare: va ramane cunoscuta drept cartea definitorie a genului weird western (cam ce a fost Mirrorshades pentru cyberpunk) deci amatorii de proza fantastica ar trebui sa se puna la curent cu ea

No comments: