History is a lie agreed upon

East of the Sun and West of the Fort Smith 
de William Sanders

Pedigree:
- Premiul Sidewise, nominalizari Nebula, Hugo, Locus (pt. nuvela The Undiscovered) 
- Premiul Sidewise (pt. povestirea Empire) 
- nominalizare Nebula (pt. povestirea Dry Bones) 
- nominalizare Locus (pt. povestirea Jennifer, Just Before Midnight)

Cred ca William Sundown, pe numele de scena William Sanders, e singurul indian Cherokee de pe planeta care scrie SF. Pe langa asta, mai e si istoric, dansator de pow-wow si karatist pe deasupra. Cariera lui nu e prea lunga, a debutat cu cartzi non-fiction despre vaslit si calatorit cu bicicleta, apoi in anii 80 s-a orientat spre istorii alternative, iar in anii 90 s-a reorientat spre romane western dar, la solicitarea lui Zelazny, a experimentat si proza scurta, specializandu-se pe istorii alternative si westernuri postapocaliptice.

Cu ocazia aparitziei volumului de fatza, care cuprinde aprox. toata proza scurta a lui Sanders, autorul a declarat ca scurta sa incursiune (de vreo 20 de ani) in lumea SFului se opreste aici si restul vietzii si-o dedica publicarii unor cercetari de istorie a amerindienilor cu care si-a ocupat timpul liber. Asa ca e ultima ocazie sa-l mai prindeti "in print". Din fericire, East of the Sun..., la cele 600 de pagini ale sale, include si cuprinsul celor doua culegeri "out of print" ale autorului, Are We Having Fun Yet? si Is It Now Yet? deci e alegerea ideala pentru a capata o imagine clara si completa asupra operei lui Sanders.

Titlurile astea "mucalite" sugereaza specialitatea lui William Sanders: umorul. Amestecat cu temele predilecte western si cu preferintza autorului pentru istorii alternative, m-a dus cu gandul spre Joe Lansdale, care a cochetat si el cu genul. Pana la urma diferentzele intre cei doi sunt destul de mari: Sanders nu scrie la fel de bine ca Lansdale dar sta mai bine cu imaginatzia si spiritul speculativ. Umorul lui Sanders e mai cuminte, mai apropiat de satira lui Vonnegut/Pratchett, si nu aluneca inspre horror si (steam)punk cu verva cu care o face Lansdale. Am impresia ca autorul cu care se aseamana cel mai si cel mai tare e texanul Howard Waldrop, parintele istoriilor alternative umoristice in format short. Impresioneaza si faptul ca, atunci cand isi propune, autorul scrie si chestii tragice, in special distopii sinistre.

Am impartit cuprinsul in 2 categorii, care se muleaza aproximativ pe cuprinsul celor 2 volume mai vechi inglobate in cartea de fatza:

A. Povesti cu indieni Cherokee:

• The Undiscovered (finalista Hugo, Nebula, Locus, Sturgeon si castigatoare a premiului Sidewise pentru istorii alternative): Pe la 1500, indienii Cherokee gasesc un englez flamand, supravietzuitor al unei corabii esuate. Ii dau de mancare, il folosesc drept sclav, apoi prind drag de el si il boteaza William Spearshake din pricina felului in care folosea sulitza. Spearshake le invatza limba si incepe sa-i distreze scriind si punand in scena piese de teatru, cu precadere una despre Hamlet, fiul unui mare shef de trib. Geniala poveste;
• Dry Bones (finalista Nebula, Locus): niste rednecksi descopera intr-o pestera un schelet fosilizat, ucis de o sulitza neanderthaliana. Problema e ca scheletul e imbracat in salopeta si cizme. Alta problema e ca pestera se afla pe moshia unui indian betziv si refractar la incercarile cercetatorilor de a deslusi misterul salopetei neanderthaliene;
• Elvis Bearpaw's Luck: Intr-o America postapocaliptica in care albii si negri au fost decimatzi de pe fatza pamantului de un virus, o comunitate Cherokee incearca sa conserve traditziile pre-apocaliptice si, cu ocazia unei serbari campenesti, organizeaza o partida de Bingo;
• Going after Old Man Alabama: Un vraci Cherokee incearca sa calatoreasca in timp pentru a-l opri pe Columb de la descoperirea Americii;
• Words and Music: Un vraci Cherokee, inarmat cu o chitara facuta din otzelul masinii in care a murit Hank Williams, se duce sa salveze de la pierzanie o biserica crestina cazuta sub vraja unui cantaretz de country satanist;
• The Scuttling: un corporatist xenofob isi calca peste mandrie apeland la un vraci Cherokee ca sa-l scape de o invazie de gandaci, dupa care refuza sa-l plateasca, cu consecintze tragice (si un pic metafizice);
  
• Ninekiller and the Neterw: Scrisa pentru un tribut Roger Zelazny la moartea acestuia, e cu un indian Cherokee care nimereste in Egipt unde se intalneste cu Anubis, Hathor si altzi zei de pe-acolo;
• Smoke: O poveste mystery fara elemente fantastice, cu indieni Cherokee investigand asasinarea unui cetatzean de-al lor;
• When this World is all on Fire: O distopie eco mai sobra despre incalzirea globala, in care albii supravietzuitori a diverse calamitatzi naturale (uragane si cutremure cronice) incep sa invadeze rezervatziile indienilor Cherokee;
• Tenbears and the Bruja: O poveste scrisa pentru o antologie erotica, despre un vraci Cherokee si o vrajitoare care-s alungatzi dintr-un sat si fac sex animalic pe o faleza. Animalic la propriu, in sensul ca se transforma in bizoni;
• At Ten Wolf Lake: Intr-un viitor oarecare, diverse specii hominide (Yeti, Sasquatch, Big Foot etc.) au iesit din paduri si au inceput sa se integreze in societatea umana, intampinand reactzii xenofobe. Tema e usor similara cu cea din serialul True Blood, doar ca fara vampiri;

B. Povesti fara indieni Cherokee, ceva mai sobre, mai putzin umoristice, unele chiar sinistre, demonstrand ca Sanders nu e incorsetat in temele sale preferate si asigurand volumului o diversitate foarte satisfacatoare:

• He did the Flatline Boogie and He Boogied Down the Line: Intr-un viitor apropiat, cel mai cool drog este Necrodone, care te baga in moarte clinica cateva ore, dupa care te aduce inapoi. Pentru clientzii respectabili, dealerii de Necrodone pun la dispozitzie chiar clinici clandestine (ce functzioneaza atat pe post de motel unde potzi muri linistit pentru cateva ore, cat si pe post de bordeluri pentru necrofili). Creca e cea mai sinistra din toata opera lui Sanders;
• Bloody Cowards: Intr-un viitor oarecare se pune la punct o tehnologie de calatorit in trecut prin ocuparea temporara a corpului unei persoane din trecutul cu pricina. Miliardarii in cautare de senzatzii tari se dau in vant dupa chestia asta, doritori sa traiasca pe propria piele momente epocale cum ar fi o partida de sex intre JFK si Marilyn Monroe sau asasinarea lui Jesse James;
• Creatures: Intr-un viitor in care oamenii nu mai imbatranesc si sunt nemuritori, moartea a devenit un concept abstract, nimeni nu are voie sa aiba copii, biosfera e varza, animalele pe cale de disparitzie. Sperantza se arata sub chipul unei batrane iehoviste, descoperita intr-o comunitate izolata de "muritori" care refuza tehnologia ce asigura nemurirea. Partea tricky e ca nu-mi dau seama daca povestea e distopie sau utopie;
  
• Jennifer, Just Before Midnight: Un scriitor de SF ratat agatza o gagica la o conventzie SF. Desi gagica pare o pitzipoanca, stie o gramada despre SF si pare foarte citita. But there's a trick to it;
  
• Looking for Rhonda Honda: Un detectiv e insarcinat cu recuperarea Presedintelui SUA, care a fugit in lume, si-a schimbat sexul si s-a ascuns intr-o comunitate de bikeritze lesbiene;
• Billy Mitchell's Overt Act: Scrisa pentru o antologie militara editata de guru-ul istoriilor alternative Harry Turtledove, e despre generalul Billy Mitchell (parintele aviatziei SUA) care, in loc sa-si dea demisia dupa Primul Razboi Mondial (cum zice istoria), si-ar fi continuat cu succes cariera si, ani mai tarziu, ar fi reusit sa castige confruntarea de la Pearl Harbour, dand istoriei si relatziilor Americano-Asiatice un cu totul alt curs;
• Empire (premiata cu Sidewise Award): scrisa pentru al doilea volum al antologiei lui Turtledove, e despre un fictiv Imperiu American condus de Napoleon pe la 1800, imperiu creat in urma castigarii Razboiului de Independentza atat fatza de Frantza (?) cat si fatza de Anglia. Povestea descrie ultimele zile ale Imperiului American, din perspectiva sclavului personal al lui Napoleon, care asista la Batalia de la New Orleans in care fortzele orchestrate ale flotei lui Lord Nelson si ale Ducelui Wellington il pun cu botul pe labe pe Napoleon si restabilesc statutul de Colonie Britanica a Americii, in timp politicienii de la curtea lui Napoleon (diversi presedintzi si politicieni americani din istoria reala a SUA) se autoexileaza in Vestul salbatic. Friggin complicated, a trebuit sa consult wikipedia privind istoria Razboaielor Napoleoniene si a Razboiului de Independentza ca sa pricep tot shpilul si inca n-am prins toate mistourile la adresa inaltelor figuri ale vremii;
• Il Duce: in ultimele zile ale Berlinului nazist, 2 ofitzeri SS sunt trimisi in trecut sa-l asasineze pe Mussolini, considerat de Fuhrer principal responsabil pentru infrangerea Reichului. Cand erau pe cale sa execute misiunea, ofitzerii SS se ciocnesc de 2 evrei venitzi din alt viitor, trimisi de Einstein sa modifice modificarea;
• Sitka: Istorie alternativa in care Jack London si Lenin se intalnesc in Alaska sa puna la cale un atac terorist asupra navei acostate Brandenburg, mandria flotei germane. London e un cautator de aur falit, iar Lenin, proaspat iesit din puscariile siberiene, spera ca actul terorist sa provoace un Razboi Mondial (Primul) care sa-i faciliteze initzierea Revolutziei Socialiste. Planurile lor sunt impiedicate de 3 prostituate rusoaice care au calatorit in timp sa-l convinga pe Jack London sa se lase de terorism si sa se apuce de scris;
• Not Fade Away: Istorie alternativa scrisa tot pt antologiile lui Turtledove, in care generalul MacArthur, unul din eroii zonei Pacific din WW2, cade prizonier pe mana japonezilor si isi petrece ultimele zile in lagarele japoneze din Filipine;
  
• Amba: Inca o distopie ecologista, cu chinezi invadand Siberia care, in urma incalzirii globale a devenit numa buna de locuit; localnicii se opun si organizeaza militzii pt oprirea invaziei emigrantzilor chinezi;
  
• Acts: O poanta cu un impresar de show bizz intergalactic care ii rezolva unui extraterestru un turneu de stand up comedy pe Pamant. Doar ca nimeni nu rade la poantele respective iar la sfarsit extraterestrul e crucificat;
  
• Going to See the Beast: O distopie post-apocaliptica la propriu, in sensul ca vine Apocalipsa oficiala din Biblie, o parte din oameni se ridica la ceruri si altzii raman pe Pamant. Astia ramasi in urma incep sa se reorganizeze sub conducerea Antichristului. Povestea e cu 2 derbedei care se duc in audientza la Antichrist;
  
• Angel Kills: Un SF mai simplut cu niste aviatori militari insarcinati sa vaneze niste ingeri care si-au facut un obicei din a ataca avioane de pasageri;
• The Contractors: Satana si Dumnezeu se simt amenintzatzi de terorismul musulman si platesc un profesionist sa-l discrediteze pe Bin Laden cu niste poze porno falsificate (nu e pomenit numele lui Bin, dar sunt o gramada de referintze la evenimentele post 9/11).
  

Nu sunt mare specialist in istorii alternative, dar am remarcat o obsesie a autorilor de gen pentru speculatzii politice aride pornind de la ipoteza ca Al 2-lea Razboi Mondial a fost castigat de Hitler. Pe locul 2 ca si frecventza a temei este ipoteza ca Razboiul de Secesiune a fost castigat de sudisti. Dupa care vin alea cu Imperiu Bizantin sau Roman care-s un pic mai interesante, dar nu foarte. William Sanders ofera o alternativa sanatoasa la aceste clisee, o alternativa care lasa loc la speculatzii hazlii si, limitandu-se la proza scurta, n-apuca sa te plictiseasca cu intrigi politice si strategii militare. Prin asta, se alatura (repet) lui Lansdale si lui Howard Waldrop, care si ei au cochetat cu genul desi la ei e mai mult steampunk decat istorie. Trebuie pomenit in aceeasi categorie si Kim Newman, cu cele doua cicluri ale sale: istoriile alternative in care comunistii cuceresc SUA (ciclul de povestiri Back in the USSA) si cele in care vampirii castiga Primul Razboi Mondial (trilogia Anno Dracula). Daca stau sa ma gandesc foarte foarte bine, cred ca si Discworldul lui Terry Pratchett e istorie alternativa. Chiar si unele manualele de istorie de pe la noi.

P.S. Volumul de fatza a aparut la editura Verei Nazarian, Norilana Books, intr-o editzie hardcover festiva, aratoasa si ieftina. Coroborat cu retragerea lui Sanders din industrie, gasesc ca e un volum-eveniment.

- plusuri: umorul fin, documentat istoric, calitatea de retrospectiva de cariera volumului, diversitatea si grosimea (am tot citit la ea aproape 1 an, cam o poveste pe saptamana sa nu se termine prea repede)

- minusuri: la un cuprins de 26 de povestiri, am gasit vreo 5-6 slabe, o proportzie impresionanta pentru o retrospectiva de cariera

- recomandare: amatorilor de istorii alternative si westernuri postapocaliptice; fanilor autorilor de alt-history dotatzi cu simtzul umorului (Waldrop, Lansdale, Newman, Pratchett)