Fantome

Ghosts of Yesterday
de Jack Cady

Pedigree:
- nominalizari World Fantasy, Locus (pt. culegere de autor)
- nominalizare International Horror Guild (pt. nuvela The Time that Time Forgot)

Povestile despre fantome sunt o chestie problematica in zilele noastre. Pe de o parte, imi vin in minte filme ca Ghostbusters, Casper, 13 Ghosts si alte giumbushlucuri din astea, pe de alta parte, replica japonezilor de la The Ring incoace. Japonezii au fost vazutzi ca o gura de aer proaspat menita sa ne salveze de la Hollywoodul care ne sufoca cu divertisment superficial. Sentimentul a rezistat cel mult o vara, caci o directzie mai clisheistica decat filmele japoneze cu fantome (Ring, Grudge, One Missed Call, Shutter, Eye samd, toate o apa si-un pamant) n-am intalnit de la Friday 13 incoace. Pana la urma japonezii si-au dat cu stangul dreptu, cel mai reusit film al scolii respective fiind remakeul american la The Ring in umbra caruia stau toate celelalte, inclusiv versiunile originale. Kairo a mai adus un pic de savoare stilistica dar a fost rapid inecat in uitare de remakeul american Pulse. Si cu asta gata, bashica s-a spart si japonezii ori s-au mutat la Hollywood cu totul, ori s-au spalacit in propriile clishee. In literatura treaba sta cam la fel.

Din fericire Jack Cady se numara printre acei autori capabili sa se distantzeze egal de toate trendurile din domeniu. La el nu gasesti nici casete video bantuite, nici variatziuni pe tema Scooby Doo cu tineri investigand castele bantuite (capcana in care a cazut, bunaoara, Stephen King). Pentru cine a sarit peste precedenta recenzie, reamintesc ca Jack Cady e un autor de proza fantastica cu background religios si stil foarte liric, lipsit de valentze pulp si pe cale sa fie asimilat in literatura mainstream, mai ales acu ca a murit. Adica nu e vorba de thrillere speculative pe teme religioase gen Codul lui Da Vinci, ci de povestiri elegiace, de regula cu fantome sau evenimente paranormale cu rezonantza biblica.

Ghosts of Yesterday (finalist World Fantasy si Locus ca volum), e ultima carte publicata de Cady inainte sa moara, adica destul de recent, si m-am cam simtzit obligat sa-l iau dupa ce am parcurs bijuteria Sons of Noah and Other Stories care m-a lasat pofticios datorita scurtimii sale. Ghosts of Yesterday e un volum mai gros (dublu fatza de Sons...) si m-a atras prin diversitatea cuprinsului - contzine un mix de povestiri, poezii, eseuri plus o nuvela lunga si solida, piesa de rezistentza a volumului:

• Science Fiction, Utopia and The Spirit: Asta e un eseu interesant despre utopii, distopii si utilitatea marginala. Jack Cady compara cateva scenarii utopice (Brave New World a lui Huxley, Stranger in a Strange Land a lui Heinlein, A Canticle for Leibowitz a lui Miller si inca cateva pe care le-am uitat), analizand in ele ideea de disperare utopica, aceea de a confrunta omul cu o satisfacere completa si constanta a poftelor sale, ceea ce duce inevitabil spre distrugere si desensibilizare, ceea ce in final poate duce chiar la o inversare a polaritatzii intre Rai si Iad (vazute ca reflectare biblica a conceptelor de dezirabil si indezirabil);
• On Writing the Ghost Story: Asta e alt eseu in care autorul incearca sa-si explice obsesia pentru fantome care i-a marcat toata cariera si sensul pe care il da el conceptului, acela de suprapunere a mai multor timpuri peste acelasi loc si implicit de confruntare cu un trecut pe care oamenii gresesc considerandu-l... trecut;
• The Ghost at the Dive Bomber Hill concentreaza toata maiestria stilistica a lui Cady, intr-o poveste gen Baltagul, doar ca pe invers: sotzul mort al unei hangitze se tot intoarce din mortzi sa o protejeze de musterii nerespectuosi. Hanul nu e tocmai han, e o benzinarie cu adapost pentru camionagiii de cursa lunga si povestea e superb spusa din perspectiva a 3 soferi de TIR care opresc cu regularitate la benzinaria cu pricina si au niste dezbateri fascinante despre viatza de sofer. Povestea se incheie cu Truck Gypsy Blues, o poezie pe care autorul a scris-o pe vremea cand era sofer de camion, despre singuratatea camionagiilor si dorul de casa.
• The Lady and the Blind Dog, una din favoritele mele: Niste oameni batrani plimba in fiecare dimineatza niste caini pe nume Torment, Chaos, Despair, Sorrow samd. Din cand in cand cate un caine scapa din lesa si oamenii din jur incep sa fie afectati de pomenitele sentimente. Dar mai nasol decat sa fii afectat de sentimentele alea, e sa fii condamnat la a plimba un caine de ala in lesa;
• The Time that Time Forgot (nuvela nominalizata International Horror Guild) mi-a adus aminte de Jules Verne prin caracterul explorator-naturalist: dupa Razboiul de Secesiune, trei amici exploratori cerceteaza padurile din Virginia in cautarea unui trib corcit din indieni Cherokee, sclavi negri refugiatzi prin paduri si urmasii conchistadorilor spaniarzi de cu cateva sute de ani inainte. Povestea e spusa pe indelete cu o gramada de detalii interesante (gen National Geographic) si are drept miza niste manifestari supranaturale pricinuite de corcirea multiplelor mitologii si superstitzii, coroborate cu fotzele naturii care se pare ca permit ca mai multe timpuri sa ocupe acelasi loc asa ca eroii se intalnesc ba cu fantomele conchistadorilor din trecut, ba devin ei insisi fantome pt soldatii din viitor;
  
• Weird Row: o poveste postmoderna despre niste indivizi care lucreaza intr-o magazie de impachetat cartzi si cateodata mai fura cuvinte din cartzi si le duc in desert sa le elibereze;
• Daddy Dearest: o poveste umoristica despre un tip care cara dupa el cenusha tatalui sau mort si mai are discutzii cu el.
  

Volumul mai contzine si cateva bancuri, de fapt niste povestioare de 1 pagina cu poante mai mult sau mai putzin spirituale. Astea, impreuna cu vreo 3 povesti scurte, alcatuiesc balastul (neglijabil) al volumului. Oricum, si dac-ar fi numai nuvela aia cu exploratorii, aia face totzi banii, e scrisa intr-un mare fel.

- plusuri: stilul foarte duios si nepretentzios, incarcat de emotzii fel de fel, cu precadere tristetze
- minusuri: cam bate apa in piua pe tema fantomelor (dar evita cu succes cliseele moderne ale genului)
- recomandare: Cady e un autor obligatoriu de citit, preferabil acum, inainte sa ni-l fure mainstreamul