Tristetzuri gay

Streetcar Dreams and Other Midnight Fancies
de Richard Bowes

Pedigree:
- Premiul World Fantasy (pt. nuvela Streetcar Dreams)
- nominalizare Locus (pt. culegere de autor)

Bowes e un heroinoman gay si cu cancer care si-a petrecut tineretzea in mediile artistice newyorkeze (Warhol et co.) iar acu la batranetze si-a facut un obicei din a-si exorciza demonii prin povestiri fantasy autobiografice, aspect care il aseamana putzin cu Brett Easton Ellis (ma gandesc la romanul Lunar Park) si cu icoana gay britanica Quentin Crisp. Doar ca Bowes e mai auster, mai putin glam si urban decat cei doi. Desigur, marea pricepere in domeniul asta e sa mushamalizezi linia de demarcatzie intre autobiografic si fantastic, astfel incat cititorul sa nu se prinda de unde anume ai inceput sa aberezi.

Treaba asta ii iese destul de bine lui Bowes, problema e ca incapatzanarea de a se ancora in realismul biografic face ca povestile lui sa fie nitzel aride iar scriitura, destul de simplutza, nu compenseaza. Cele mai bine cotate lucrari ale lui Bowes sunt doua romane mozaic -Minions of the Moon si From the Files of the Time Rangers, ambele alcatuite din nuvele anterior publicate separat si conectate prin personaje comune. Un al treilea roman de aceeasi factura, Dust Devils, e planificat pentru anul viitor si va contzine 2 din nuvelele prezentului volum, plus nuvela cu care Bowes a castigat anul asta Premiul World Fantasy. Streetcar Dreams contzine 6 nuvele, 2 autobiografice, 2 tari si 2 slabe:

Povestile autobiografice (faine dar diluate in detalii de loc/timp mai importante pentru autor decat pentru cititor) sunt cele planificate sa apara ca si capitole in viitorul roman:

• Circle Dance: Un scriitor heroinoman si gay al carui partener a murit de SIDA incepe sa se simta rau. Cand merge la spital afla ca n-are SIDA, ci cancer, chestie care il face sa rasufle usurat. In acelasi timp, fratele sau straight, care a dus in carca o hepatita si acum are ficatul distrus, e pe moarte. Cei doi fratzi rememoreaza aventuri din tineretze, si sexuale, si spirituale, se gandesc la deciziile nasoale luate in viatza asta. In acelasi timp, tipul gay (alter-egoul autorului) lucreaza la o povestire SF despre 2 fratzi care calatoresc prin universuri paralele si evadeaza dintr-o realitate in alta de cate ori dau de un necaz. Pe undeva se sugereaza ca si in realitate cei 2 fratzi au ramas blocatzi intr-un univers indezirabil. In fine, atzi prins ideea, e despre living in denial, aspect la care autorii gay sunt deosebit de priceputzi. A, mai e un shpil in povestea asta - fratele muribund e obsedat de ciclul Amber al lui Zelazny :) ;
• My Life in Speculative Fiction: Autobiografie toata ziua, intercalata cu fragmente de 2-3 pagini din opera autorului, prin care se sugereaza paralelisme intre evenimentele/persoane reale si elementele fictive pe care le-au inspirat. Povestea e destul de clasica, despre devenirea gay a unui tanar crescut in America anilor 50-60, relatzia dintre acesta si parintzi, primul blowjob gay, cum e sa fii gay in liceu, cum e sa fii gay in armata s.a.m.d.
  

Povestile tari:

• Streetcar Dreams (premiul World Fantasy): Republicata sub forma de capitol al romanului Minions of the Moon, povestea (si romanul) are ca erou un colectionar gay de jucarii care de mic copil e bantuit de o "dublura", un fel de geaman care pana la un punct pare prieten imaginar, dar pe urma eroul il mai trimite in locul lui pe ici, colo (pe la servici) deci se pare ca nu e chiar imaginar. Dublura asta e un fel de Dark Half (din romanul lui Stephen King) care manifesta toate trasaturile negative de caracter ale eroului si ii da numai sfaturi de kkt, motiv pentru care cei doi incearca sa-si separe vietzile. Intr-o buna zi dublura (gay la randul sau) se imbolnaveste de SIDA si vine sa se confeseze eroului, sugerandu-i ca s-ar putea sa mai existe o a 3-a versiune a lor bantuind prin lumea asta, una care sta mai in umbra si care stie mai multe decat ei doi despre rostul lor pe lume.
  
• A Huntsman Passing By: Un bodyguard dislexic umbla cu basmele Fratzilor Grimm dupa el, fiind singura carte pe care a reusit sa o citeasca in cadrul unei sesiuni de tortura psihologica din partea invatzatoarei din copilarie care nu concepea notziunea de dislexic. Cartea l-a marcat in asa hal incat eroul nostru interpreteaza tot ce i se intampla prin prisma basmelor - pe totzi oamenii din viatza lui ii vede ca pe regi, printzese, vrajitoare, Cenusharese, Scufitze Rosii, Lupi rai iar el isi asuma rolul mereu secundar dar esentzial de Vanator. Din postura asta, eroul se angajeaza intr-un conflict de interese prin mediile artsy fartsy din New York.
  

Povestile slabe:

• Transfigured Night: Un copil molestat sexual se simte singur si face un pact cu diavolul, care ii trimite un prieten sa nu se mai simta singur. Drumurile celor 2 se tot despart si se reintersecteaza de cate ori eroul face cate un sacrificiu ritualic care-i aduce prietenul inapoi. Cat sunt impreuna, cei 2 fac numai lucruri nasoale (droguri, jafuri, filme snuff), dar eroul nu poate renuntza la amicul sau din Iad pt ca nu vrea sa se simta singur. Autorul se cam abtzine de la a aluneca pe panta horror si asta nu face bine povestii; in plus, pare o ciorna a nuvelei Streetcar Dreams;
  
• Someday I Shall Rise and Go: O heroinomana isi propune sa mearga la interviuri de angajare dar n-o ia nimeni in seama si nici bani de droguri nu mai are, darmite de chirie. Pana la urma o angajeaza un tip care o convinge sa-si bage capul intr-un tablou si pe partea ailalta gaseste o realitate alternativa. De aici incolo povestea, care teoretic ar trebui sa fie psihedelica, se balacareste in ultimul hal si demonstreaza neajunsurile lui Bowes atunci cand tre sa scrie despre altceva decat droguri si relatzii gay depresive. Principala problema e ca intriga tzine cam 20 de pagini iar desfasurarea actiunii 1 pagina, genul ala de poveste care lasa impresia ca autorul s-a plictisit si si-a bagat picioarele.
  

Am aflat de Richard Bowes remarcandu-l printre castigatorii World Fantasy pe anul asta, iar romanele alea mozaic de care pomeneam sunt bine cotate (Minions of the Moon a castigat premiul Lambda pt gay SF, From the Files of the Time Rangers a fost nominalizat Nebula, iar viitorul roman va contzine sub forma de capitole doua finaliste Nebula). In ciuda acestui pedigree, culegerea de fatza mi-l prezinta pe Bowes ca pe un autor de 3 stele, cu multe calitatzi dar la fel de multe lipsuri. Bowes se tzine bine atata timp cat lucreaza pe terenul realismului, dar in clipa in care tre sa-si puna imaginatzia la incercare, sa creeze lumi noi si elemente pulp cam da chix. Macar daca le-ar ocoli de tot, dar le baga si pe urma le fusareste demonstrand ca principalul sau obiectiv este sa se victimizeze legat de ce inseamna sa fii junkie, gay si sa ai cancer.

Ajuta la aprecierea povestilor si prefatza scrisa de Jeffrey Ford care reuseste sa elogieze convingator mixul fantasy+biografic al lui Bowes, ascunzandu-i sub covor lipsurile. De fapt, incercand sa scuze stilul saracacios al autorului, zice ca acesta face parte din acei autori care cauta "the style of having no style", in scopul imprimarii autenticitatzii si indepartarii scriitorului din postura de intermediar intre cititor si poveste.

In concluzie, as recomanda celor interesatzi de autorul asta sa astepte aparitzia romanului incropit din nuvele Dust Devils decat sa citeasca fragmentele de roman publicate aici pe post de nuvele.

- plusuri: mixul ingenios de biografic si fantastic
- minusuri: scriitura simpla, imaginatzia destul de redusa a autorului il incorseteaza in teme obsesive; faptul ca jumatate din contzinutul volumului a aparut sau va apare in cadrul unor romane mult mai solide decat ce se poate citi aici
- recomandare: fanilor Brett Easton Ellis si a "realismului magic" de factura urbana; fanilor Charles de Lint; fanilor literaturii gay-confesionale; orishicum, repet ca as indruma lumea spre romane mai degraba decat spre volumul asta