Politologie celtica

Slaine - The Horned God
de Pat Mills cu grafica de Simon Bisley

Doua chestii importante ar avea omenirea (si romanii) de invatzat din cartea asta:

1. ca la celtzi, la finele mandatului, presedintele (regele, ma rog) trebuia sa se sinucida si sa lase pe altu in loc; daca refuza sinuciderea, trebuia castrat in public de noul rege, iar guvernul sau era ars pe rug, sa continue sa-l distreze pe lumea ailalta; interesant e ca una din metodele populare de sinucidere (asistata) era crucificarea, a carei semnificatzie era un fel de reuniune cu natura, o reuniune intre om si copac: victimei i se puneau ramuri impletite pe frunte, de aici si figura mitica The Green Man (si piesa cu acelasi titlu a lui Type O Negative) plus o oarecare similitudine cu riturile de crucificare cunoscute crestinilor;
   
2. ca la aceiasi celtzi, casnicia avea termen de expirare de 1 an si dupa anul ala situatzia trebuia reevaluata, sotzii avand posibilitatea sa-si reinnoiasca contractul pentru inca 1 an, sau sa-si vada fiecare de treaba lui.

Super desteptzi celtzii astia.

Pat Mills este un fel de erou natzional in banda desenata britanica, fiind creatorul si patronul celebrei reviste de benzi desenate 2000 AD (lider de piatza BD in UK, comparabila cu produsele Marvel dar slab distribuita in afara UK). In calitate de patron, Mills a oferit rampa de lansare pentru generatzia de aur britanica: Alan Moore, Neil Gaiman, Grant Morrison si Garth Ennis au debutat sub supravegherea lui, majoritatea cu contributzii episodice la cea mai de succes franciza BD britanica, Judge Dredd (cu mai bine de 30 de ani in spate).

Desi Mills a avut contributzii semnificative la Judge Dredd, opera sa de capatai e seria Slaine (intinsa si ea peste vreo 25 de ani dar ceva mai rarefiata). Volumul de fatza, intitulat The Horned God, este varful seriei si se zice ca e cea mai bine vanduta banda desenata produsa in UK. Printre atuurile sale, pe langa numele lui Mills si pedigreeul revistei 2000 AD (care a gazduit aparitzia serializata), se numara si munca graficianului Simon Bisley, care a adus cu ocazia asta un element inovator, banda desenata pictata.

De benzi desenate pictate am mai discutat cand vorbeam de Arkham Asylum (un alt record de vanzari in BD). Genul asta de benzi desenate sunt foarte anevoios de produs (din punctul de vedere al graficianului) si sunt suficient de rare incat sa li se duca vestea. Plus ca arata cu totul altfel decat o banda desenata...desenata. Din ce am reusit sa adun de-a lungul anilor, cei care s-au impus prin grafica BD pictata sunt Dave McKean (Arkham Asylum, Cages si ceva colaborari cu Neil Gaiman), Ashley Wood (Lore, Popbot), Ben Templesmith (30 Days of Night, Wormwood), Dan Brereton (Nocturnals) si acest Simon Bisley care sub unele aspecte e peste totzi ceilaltzi pomenitzi.

Bisley face parte din scoala de pictura heroic-fantasy initiata de Frank Frazetta si din care mai fac parte ceva mai vestitzii Boris Vallejo, Luis Royo s.a.m.d. Picturile lui Frazetta apar pe o gramada de cartzi si albume rock, lui i se datoreaza imaginea pe care o avem astazi despre Conan, Tarzan si Manowar. Frazetta a initziat stereotipurile fantasy cu masculi babani, gagici supertzatzoase si monstri sinistri, adica grandomania supranaturala ce imbina elemente erotice, eroice si horror. Simon Bisley calca pe urmele maestrului sau, doar ca se mai ocupa si de imagini futuriste/cyberpunk, plus copertzile albumelor Danzig.

Grafica lui Bisley a facut din Horned God un punct de cotitura in seria Slaine. In urmatoarele volume creatorul seriei a facut pe dracu in 4 sa se ridice la acelasi nivel (fara Bisley), dar seria s-a zbatut o vreme in agonie, dupa care a mai cunoscut un reviriment in 2003, cand un alt grafician, Clint Langley, a fost angajat sa imite cat poate de bine stilul pictat al lui Bisley. Si a reusit, daca ar fi sa ne luam dupa vanzari (e vorba de trilogia Slaine: The Book of Invasions care din pacate nu se gaseste in afara UK, nici macar pe amazon).

In ce priveste scenariul, Mills, irlandez de la mama lui, creeaza un univers mitologic pagan reusind totusi sa se abtzina de la a exploata elemente tolkieniene. Principala sursa de inspiratzie pare a fi ciclul de legende Ulster, despre un anume erou barbar pe nume Cuchulainn, druidul Cathbad si tribul Tuatha de Danann (nume familiare amatorilor de heavy metal pagan). Oarece grad de rudenie exista si cu Conan (care a fost inspirat tot de mitologia celtica dar e mult mai slab documentat/riguros). In prefatza Mills arata ca motivul principal pentru care Slaine nu a fost preluat de Marvel si industria americana a fost dificultatea de a pronuntza numele personajelor, de a caror autenticitate autorul s-a tzinut cu dintzii.

Povestea e cam asa: Slaine asta, insotzit peste tot de un pitic cronicar (care e si narator), e alungat de tribul lui din pricina ca si-a tras-o cu gagica regelui. Probabil partea asta tzine de volumele anterioare caci apare aici ca un fel de flashback. Povestea propriu-zisa incepe cu Slaine care se intoarce la tribul lui dupa multzi ani si e instalat rege din pricina unei crize guvernamentale. Criza e adancita si din pricina invaziei armatelor unui zeu pervers (la propriu), Lord Weird Slough Feg (da, de aici si-a luat trupa de heavy metal numele). Ca sa reziste invaziei, Slaine se duce pe la triburile vecine sa le solicite ajutorul, sa faca o uniune in fatza dusmanului comun. Dar daca e o treaba pe care nu o suporta celtzii, aia e sa fie unitzi sub un singur rege asa ca Slaine tre sa apeleze la tot felu de trucuri ca sa-i atraga in aliantza politica. Eforturile lui sunt sustzinute de Zeitza Pamantului care are un plan dubios de a instaura un matriarhat pe Pamant, in care barbatzii sa fie folositzi pe post de obiecte sexuale. Druizii, cam misogini de felul lor, sunt revoltatzi la idee dar virilul Slaine nu are nici o problema cu a fi considerat sclav sexual.

In fine, povestea e mai serioasa decat ma asteptam (in sensul ca se vad putze si chestii pt adultzi) si bine spusa, nu se exagereaza cu scene de cafteli supereroice, fiind mai orientata spre dezbatere si speculatie pe marginea principiilor celtzilor. Pana la urma povestea fantastica fuzioneaza cu istoria celtzilor (o istorie vaga, pe jumatate mitologica) in sensul ca Slaine asta este taman Primul Rege al Irlandei, care a acostat pe la 1500 i.e.n. in Irlanda venind pe niste corabii zburatoare dinspre Vest (care Vest ca nu mai e nimic in Vest? conform povestii, cica era Atlantida; conform istoricilor ar fi Spaina cu un pic de ocol, sau America, sau planeta Marte daca te gandesti la "corabiile zburatoare").

- plusuri: grafica beton, detalii interesante legate de mitologia celta
- minusuri: pe alocuri pare un nou episod din Conan Barbarul
- recomandare: fanilor Manowar, Conan, Rahan dar si fanilor Tolkien, Narnia etc.; cate un pic pentru toti fanii heroic-fantasy, cu o grafica de zile mari