Conan
de Roy Thomas
Salut anuntzul legat de venirea trupei Manowar in Romania prezentand originile acestui grup de artisti irezistibili. In istoria culturii populare, Conan apare pe drumul dintre Tarzan (erou la fel de original ca Frankenstein sau Dracula), Rahan (varianta europeana propusa de concurentza franceza) si trupa Manowar care a animat tineretzile atator rockeri de pe la noi care si-au inkipuit ca la ei a inceput muzica si tot la ei s-a terminat. E drept ca era sa se termine, dar din fericire anul asta in topul metalfan Manowar au iesit sub Linkin Park, o kestie la care muncesc cu perseverentza de catziva ani buni si care, tocmai cand dadea roade, iata ca este data peste cap de venirea trupei, ceea ce a si a animat deja unul din cele mai ridicole dialoguri pe forumul metalfan. In fine, e un dialog care s-a mai purtat de cateva ori inainte si la care pot sa prevad cu probabilitate de 90% care va fi urmatoarea replica. De fapt cred ca as putea apare la OTV pentru asta.
Probabil ca fanul Manowar este neinformat cu privire la importantza benzilor desenate asupra destintului trupei, stiu pe unii care sustin ca Manowar sunt continuatorii directi ai operei lui Wagner, la care au adaugat plus gagici cu tzatzele pe-afara si cross-branding cu Harley Davidson. Asadar, draga rocker bombastic, mister fantastic, daca vrei sa vezi unde a inceput eroismul bombastic si cat ii datoreaza cultura contemporana guvernatorului Californiei, Mr. Terminator, citeste despre Conan.
Conan s-a nascut in 1932 din penelul scriitorului fantasy Robert Howard. Asta inseamna ca a fost precedat de Tarzan cu 20 de ani si succedat de varianta sa francofila, Rahan, cu vreo 30 de ani. Desigur, succesul lui Conan se datoreaza si graficianului Frank Frazetta (de care am mai discutat aici) si lui Arnold de Kalifornia, care au definit modelul vizual la care incearca sa se alinieze grupul Manowar (si o parte din fani care, paradoxal, se plang ca Marilyn Manson e un mascarici).
Se spune ca din toate astea, benzile desenate au fost principalul motor de promovare al lui Conan, precedand si inspirand filmele lui Arnold. De fapt, benzile desenate au fost si elementul care i-a atras pe membrii Manowar spre ceea ce sunt ei astazi. Nota funny: scenariul primului film Conan a fost scris de Oliver Stone.
Autorul benzilor desenate a fost Roy Thomas (in seria originala de la Marvel), iar volumul pe care s-a intamplat sa-l citesc e o reeditare Dark Horse a seriei din 70, astazi Dark Horse fiind continuatorii oficiali ai francizei. Primul lucru care conteaza la cartea asta, pe care am luat-o cu titlu demonstrativ, este masura in care au evoluat benzile desenate, chiar si cele cu eroi, in ultimii 30 de ani. Mai mult, dintre benzile desenate de care am vorbit pe blogul asta, Conan e lucrarea cea mai apropiata de perceptia publicului de la noi asupra BD.
Alt lucru care se remarca, in special din comentariile autorului Roy Thomas atasate acestei editzii, este felul in care s-au schimbat politicile de cenzura ale benzilor desenate care intre anii 50-70 au stat sub sabia Comics Code, codul de conduita morala la care erau obligatzi producatorii BD sa se afilieze pentru a li se permite comercializarea lucrarilor. Din comentariile lui Thomas aflam cum au fost modificate unele povesti Conan datorita vestimentatziei sumare a personajelor si a misoginismului (paradoxal atractiv pentru personajele sale feminine).
Volumul contzine cateva povesti fantasy naive, care sunt adaptari ale povestilor originale din anii 30, un univers interesant care mixeaza mitologicul, istoricul, preistoricul si fictivul precedand universul lui Tolkien. Iese in evidentza stilul narativ al lui Roy Thomas care pune accent pe perspectiva naratorului si o asimileaza cu a publicului, prin texte de genul "Iata-ne intr-o padure...eroul nostru se plimba, oare la ce se gandeste, nu putem decat sa banuim" Ceea ce mi s-a parut destul de hazliu, si ii permite lui Roy Thomas sa se joace de-a storytellerul, injectand la un moment dat chiar ritm si rima cu rezonantze epopeice. In conditiile in care dialogurile sunt din topor si ne prezinta un Conan cam tolomac.
Legat de actiune, volumul poate fi citit separat de celelalte, fiind o colectzie de aventuri standard ale lui Conan insotzit de o proasta imbracata sumar, Jenna (trimitere la gagica lui Tarzan, cred). Inamicii lui Conan sunt oameni, animale dar si semi-zei, extraterestri sau inamici care refera mitologia, cam ce vedeti si in Xena, un alt produs auxiliar al francizei.
Mai tzin sa adaug ca e falsa perceptzia conform careia Manowar ar canta despre femei si bautura. Asta e apanajul stoner rockului si trupelor precursoare (Motorhead, de exemplu). Manowar canta eternul cantec al lui Conan, despre viteji tolomaci, instinctuali si impulsivi care, astfel, au inevitabil de a face si cu femeile sau bautura.
4 comments:
am revazut de curand filmu conan si chiar simteam mereu nevoia sa aud manouor pe soundtrack \m/
Belea discutia de pe forumu metalfan. Dar discutia adevarata cred ca ar preceda un eventual concert COF. Unul adevarat ca ala din vama nu prea a cadrat cu subiectul.
Apropo de Conan si de BD-uri o revista de la noi Carusel incepu-se sa le publice. Stii cumva ce s-a intamplat cu respectiva publicatie?
Da..mai era una pe forumul softpedia intitulat ''Funii Manowar sunt cei mai adevarati funi din toata lumea''.
In fine, sa trecem peste. O gasesc irezistibila pe gajicuta din ultima poza.
Mwaahahha :))) This post made my day. Ai pus foarte bine problema. E unul din motivele pentru care nu mi-am facut niciodata cont pe metalfan si/sau metalhead. Prefer sa privesc din umbra decat sa-mi puste vreo ven pe creier. :D
Post a Comment