Biblia strikes back

Testament
de Douglas Rushkoff

Rushkoff asta e un tip dubios. Conform lui wiki, e profesor de teorii media la NY, fost colaborator al marelui Timothy Leary (vic, cand nu cunosti vreun nume, nu-ti fie rusine, intreaba sau cauta pe google), clapar de ocazie in marea trupa Psychic TV, fondator al tehnorealismului si inventator al conceptului open source religion, adica un fel de sistem religios la care ne putem aduce fiecare contributia pornind, evident, de la ce exista deja, anume codul sursa al Bibliei (Rushkoff fiind, evident, evreu si probabil francmason).

Ei bine, baiatu asta s-a gandit sa rescrie Biblia in benzi desenate ori mai degraba Tora, care e codul sursa al Bibliei, si sa ne arate ca nu e o carte a carei litera trebuie urmata ca porunca, ci ca e o carte a carei litera o urmam oricum ca vrem, ca nu vrem si, mai mult, ca Biblia continua sa se scrie si in zilele noastre. O sa ziceti ca ati mai vazut asa ceva prin reviste ca Turnul de Veghere, dar va zic eu ca n-atzi vazut.

Banda desenata a lui Rushkoff e neconventzionala - foloseste secventzialitatea panourilor BD pt a sugera intzepenirea oamenilor in liniaritatea timpului, apoi deseneaza zei in afara panourilor, care intervin ocazional in aranjamentul acestora, comunica cu personaje din panouri si discuta pe la spatele oamenilor. Uitandu-ma in CV-ul lui Rushkoff si prelegerile sale despre meta-media, cred ca ce a vrut sa faca aici este o meta-banda desenata.

Asadar, povestea lui Rushkoff e un tip special de poveste in rama cu 3 fire epice impartzite pe 2 nivele:

1. nivelul zeilor, unde e vorba de o cafteala intre zeii buni (Krishna eternul, Melchezidek milosul, cu intermedierea profetului Ilie) si zeii rai (bivolul Moloch, curvishtina Astarte/Ishtar, Ra - zeul egiptean pe cale de disparitzie); de fapt nu-s chiar buni si rai - bivolul, curva si egipteanul sunt reprezentantii Naturii, ai evolutionismului, in timp ce ailaltzi sunt niste zei francmasoni care vor sa inlocuiasca fortza naturii cu fortza Cuvantului, ca motor informational al creatiei si a tot ce urmeaza dupa ea iar oamenii par sa fie singurele bestii care pot sa se joace cu aceasta fortza;

2. nivelul uman, cu cativa pioni umani manipulati de zei in doua perioade de pe axa timpului, cu doua povesti ce merg aproximativ in paralel:

• povestea biblica a lui Avraam, Lot, Moise si restu gastii versus sodomitzii starnitzi de Astarte, egiptenii lui Ra si gigantzii lui Moloch, conform cu cuvantul Vechiului Testament, evenimentele incepand de la momentul tentativei de sacrificare lui Isaac;
• un conflict futurist cu iz cyberpunk intre niste rebeli discipoli ai lui Leary si un magnat francmason gay posedat de o inteligentza artificiala, in contextul adoptarii unei monede globale unice.

In ambele planuri umane, profetul Ilie si drogurile servesc ca metoda de comunicare cu hiperplanul zeilor, o kestie pe care Rushkoff o datoreaza probabil prieteniei cu Timothy Leary si afinitatii sale pt muzica psihedelica. Cel mai misto e capitolul sugestiv intitulat Shit Happens dedicat, ati ghicit, lui Iov si corespondentului sau din lumea noastra, o victima a razboiului din Irak. Cei doi ajung printr-un delir mistic sa comunice intre ei si sa se asigure reciproc ca situatzia e sub control. In timpu asta, batalia dintre zei o ia pe aratura din cauza iubirii interzise dintre Ishtar si Krishna, spre marea suparare a zeului babilonian Marduk care se inaltza la ceruri sa-si bata nevasta. E foarte cool parabola in care turnul Babel se ridica de parca ar fi penisul erect al lui Marduk cu care vrea sa penetreze hiperplanul zeilor, in timp ce Ra trage disperat de coltul paginii pe care e desenat - unul din giumbuslucurile grafice cu care se joaca autorii.

Din pacate originalitatea lucrarii e contrabalansata de dialogurile slabe (atunci cand nu sunt criptice sau citate din Biblie) si grafica variabila in calitate. Fara indoiala, Testament putea fi o revolutzie in domeniul benzilor desenate si un subiect de speculatzie cel putin la nivelul Codului lui Da Vinci, Evangheliei lui Iuda si altele asemenea. Spre deosebire de autorii amintitelor scandaluri, Rushkoff stie ce vorbeste. Probabil lucrarea va ramane ingropata o vreme in subteranele culturii BD si nici macar acolo nu e sigur ca isi atinge tzinta - pentru receptare corecta necesita in prealabil o cultura biblica si o familiaritate cu invatzaturile lui Leary care depasesc cunostintele poporului in general si pe ale mele in special, desi nu-s chiar pe dinafara subiectului, dar nici suficient de adancit in el.

Din pacate vanzarile slabe anuntza oprirea seriei la volumul 4, care iese vara asta. Seria completa de 22 numere e deja disponibil in formatul serializat. Probabil povestea lui Rushkoff ar fi trebuit trecuta prin filtrul unui autor BD cu experientza (Alan Moore si Grant Morrison au facut deja experimente psihedelice in BD).

- plusuri: originalitate, incarcare intelectuala impresionanta

- minusuri: fragmentare excesiva (=incoerentza), grafica inconsistenta care face personajele greu de identificat si plotul greu de urmarit