Gene Luen Yang : Boxers and Saints

Cand am fost in China m-au tot oprit unii pe strada sa-si faca poze cu mine. Mi s-a intamplat de vreo 5 ori in aceeasi zi. Am luat-o ca pe un compliment, dar mi-a explicat apoi unul ca pentru chinezi sunt un fel de freak. Ei sunt educatzi de mici sa creada ca planeta e in principiu populata de chinezi si negri, dar pe partea ailalta a planetei mai sunt cateva zone in care traiesc niste freakshi blonzi cu nasu mare (porecla care ni se da, "Dabizi" inseamna "Nas Mare"). Iar pe astia care avem umpic de par pe bratz ne considera un fel de maimutze (ei au o pilozitate mult mai redusa pe tot corpul). In principiu la genul asta de observatzii se reduce xenofobia chinezilor, si are unele radacini intr-un eveniment istoric intamplat pe la 1900, numit Rascoala Boxerilor, care e tema acestei benzi desenate.

Considerata una din cartzile anului (2014) in mediile literare americane, banda desenata Boxers and Saints are shanse mari sa fie pomenita de acum incolo in acelasi context cu alte BDuri care s-au impus in spatziul literar, cum ar fi Maus. Doar ca asta e mai misto desenata, si spune o poveste mult mai exotica si mai interesanta pentru noi europenii.

Pe la 1900, tzaranii chinezi au avut o criza majora de isterie si nemultzumire la adresa invaziei crestinismului in China, atat pe canale religioase, dar mai ales pe canale politice si economice, care le-au afectat grav bunastarea si libertatea, inclusiv libertatea de a-si practica religia proprie. Asta era cu ceva timp inainte sa se inventeze comunismului la ei. Numele de "Boxeri" a fost acordat de soldatzii straini care nu stiau ce e aia kung-fu. Rascoala a fost inabusita de o aliantza de armate imperialiste europene (Germania, Marea Britanie, Italia chiar si kktzii de austrieci, nush ce cautau acolo), plus SUA si Japonia. Practic toata lumea avea la momentul respectiv interese economice in China, si le exercitau pe spatele tzaranimii de acolo. E destul de interesant de citit macar ce povesteste wikipedia despre acest mini-razboi mondial.

Boxerii au fost o militzie patriotica ridicata dintr-o societate secreta de tzarani-pelerini care umblau prin sate, impartzeau remedii homeopate (inclusiv opiu), ofereau training kung-fu tinerilor si sabotau misionarismul crestin. Numele oficial al acestor militzii (The Society of Righteous and Harmonious Fist) a fost o alta cauza pentru care le-a ramas denumirea de boxeri. Rascoala a izbucnit din ratziuni religioase inainte de orice, dar a escaladat la proportzii masive cand tzaranii au capatat sprijinul familiei imperiale (ultimii membri ai Dinastiei Qing, dupa care a urmat Republica). Familia imperiala a sperat sa scape de presiunile internatzionale (care tindeau spre o colonizare a Chinei) si sa o faca cu ajutorul poporului. La scurt timp dupa inabusirea in sange a rascoalei, asa-numitul Protocol al Boxerilor a dus la o intzelegere intre ultimii membri ai Dinastiei Qing si agresorii internatzionali, un compromis politic pe care s-a cladit independentza Chinei ca Republica.

Cartea lui Gene Luen Yang impresioneaza prin faptul ca ofera o dubla perspectiva asupra razboiului: un volum e povestit din perspectiva unui tanar boxer care conduce un grup de gherila anti-crestina, al doilea e din perspectiva unei chinezoaice crestinate si crescute la o biserica misionara. La un momendat in poveste cei doi ajung sa se confunte in conflict armat direct, dar in cea mai mare parte povestile lor sunt separate, urmarind pe de o parte motivatziile unor chinezi de a se crestina, pe de alta parte motivatziile celorlaltzi de a ramane fideli traditziilor. Asta face ca personajele evil dintr-un volum sa apara drept pozitive in celalalt si invers. Concluzia, pana la urma, e cea evidenta, ca oamenii au fost starnitzi unii impotriva altora pe argumente religioase, in pofida faptului ca atat chinezii crestinatzi, cat si cei traditzionalisti, traiau pe principii pacifiste. Si ca starnirea a avut origini pur politice, care au dus intr-un tarziu la concluzia generala ca China nu poate fi colonizata sub nici o forma.

Autorul reuseste sa spuna aceasta poveste istorica in termeni foarte misto, ca un basm chinezesc eroic emotzionant, cu personaje cvasi-supranaturale (boxerii se mai drogau si aveau tripuri mistice; de cealalta parte fetitza crestina de la biserica are vedenii cu Ioana D'Arc care o motiveaza sa lupte impotriva agresorilor crestinatatzii). Micile detalii istorice starnesc curiozitate cu privirea la complexitatea sociala a Chinei de la 1900, inainte sa fie uniformizata de comunisti (aveau chinezi crestini, chinezi musulmani, chinezi budisti incercand sa-si concilieze ideile si sa traiasca cat de cat in armonie). Eroii povestii sunt tragici si in acelasi timp simpatic-naivi, iar contrastul dintre grafica destul de infantila si gravitatea (chiar brutalitatea) evenimentelor descrise reuseste sa atinga cititorul, ceea ce nu e putzin lucru.

In concluzie, o poveste superba, apeland la stilul traditzional-narativ al legendelor chinezesti pentru a relata evenimente istorice ce au determinat felul in care arata prezentul geopolitic, evenimente dintr-o istorie exotica despre care stim prea putzin.

- plusuri: banda desenata puternic incarcata emotzional si informativ
- minusuri: grafica cam tembela, care creeaza un contrast interesant cu tema serioasa
- recomandare: lectura obligatorie