Tuesday, June 19, 2018

John Brunner - The Man Who Was Secrett and Other Stories


Am facut un sondaj informal pe oameni intre 20 si 40 de ani sa aflu cine mai tzine minte numele lui John Brunner. Din vreo 10 oameni pe care am apucat sa-i intreb au raspuns afirmativ doar 2, ambii trecutzi de 35 de ani. Socru-meu are in casa o carte de-a lui, dar nu isi mai aminteste cum a ajuns acolo si cine e individul. La inceputul anilor 90 Brunner se traducea in disperare la noi, fiind invitat la celebrul Eurocon romanesc (festivalul european de SF tzinut cu mare fast la Timisoara). Era atat de celebru incat am si refuzat o vreme sa-l citesc, pentru ca atunci eram hipster si refuzam sa citesc autorii populari. Il consideram undeva in aceeasi categorie cu Asimov, desi nu era.

Azi am imbatranit si e momentul sa imi reevaluez evaluarile trecutului.

In acest superb ciclu de nuvele maniaco-depresive din perioada tarzie a carierei lui John Brunner, avem un fel de Hanu Ancutzei pe teme fantastic-oculte. Protagonistii sunt doua alter ego-uri ale autorului - bibliotecarul batran si umblat in lume pe nume Mr. Secrett si scriitorul falit Mr. Scrivener.  Primul reprezinta personalitatea enciclopedica si umoristica a autorului (veteran de razboi shugubatz cu monologuri ce suna ca niste articole de wikipedia repovestite ca anecdote), iar al doilea reprezinta personalitatea depresiva de scriitor SF amarat, care se umileste ocazional ca jurnalist sau ghost-writer pentru diversi impostori. Povestile contzin detalii autobiografice copioase mascate in anecdotica fantasy-horror.

In fiecare povestire Mr. Scrivener ajunge intr-un fel sau altul la biblioteca la care lucreaza Mr. Secrett si afla cate o povestioara "adevarata" din tineretzea cosmopolita a acestuia. Tonul povestilor difera foarte mult - unele sunt horror, altele fantasy umoristic, altele un amestec. Toate sunt condimentate cu amanunte istorice hazlii (bazate pe "fapte adevarate" cum se zice acum). De teama ca volumul va fi prea subtzire, editorul a mai adaugat si doua nuvele bonus din perioada horror a lui Brunner (de dinaintea mortzii).

M-am temut ca o sa fie o lectura old-school plicticoasa, dar Brunner e (MULT) mai bun decat il tzineam minte si am impresia ca traducatorii nostri i-au facut unele deservicii. Nu-l tzineam minte drept un autor amuzant, insa cel mai probabil umorul sau englezesc de limbaj s-a pierdut la traducere. Ori nu eram eu capabil sa-i sesizez subtilitatzile.

Titlul si coperta mi-au sugerat ca o sa am de a face cu ceva space opera parodic-infantil, dar se pare ca toata colectzia de la Rambler House (dedicata recuperarii literaturii out of print din domeniul SF obscur) foloseste cam aceeasi coperta.

Fiecare istorioara arata ca o anecdota istorica de tip "Stiati ca..." prin care se speculeaza cate un mister explicat in cheie fantastica sau ambigua. Povestile foarte scurte (din fericire doar 2) sunt oleaca enervante fiind prezentate sub forma unui schimb de pareri intre cei doi interlocutori, insa povestile lungi (majoritatea in jur de 25 pagini) se dezvolta in naratziuni foarte satisfacatoare, de tip "povestire in povestire". Titlurile ar fi cam astea, incepand cu favoritele mele:
  • The Man with a God that Worked - Nuvela EXTREM de amuzanta despre un fiu de popa indragostit de fiica unui om de shtiintza ateu. Pentru a intra in gratziile socrului, acesta decide sa demonstreze existentza divinitatzii prin mijloace stiintzifice si isi dedica mare parte din viatza incercarii de a reproduce un experiment cu rugaciuni riguros formulate, urmate de masurarea consecintzelor acestora. 
  • The Man Who Could Provide Us with Elephants - In al doilea Razboi Mondial niste ofitzeri britanici incearca sa construiasca o pista de aterizare in Africa, care sa ajute la rezistentza impotriva campaniei africane a nazistilor. Macinatzi de febra si lipsitzi de resurse, ofitzerii solicita ajutor triburilor locale pentru a recruta mana de lucru ieftina. Solutzia vine de la un vraci care pastoreste o cireada de elefantzi dresatzi de pe vremea cand africanii sperau ca vor scapa de sclavie oferind colonistilor animale de travaliu antrenate.
  • The Man Whose Eyes Saw Glory - Pe o insula greceasca un popa ortodox investigheaza cultul eretic al sfantului Porfirie care pe la 1500 a infaptuit niste miracole impotriva invaziei turcesti. 
  • The Man Who Saw the Thousand Years Reich - In Alpii elvetzieni e descoperit cadavrul inghetzat al unui ofitzer SS, imbracat in pijamale si cu un sul de hartie igienica pe care sunt desenate svastici.
  • The Man with a Taste for Turkeys - Timorat de participarea la un festival de film prost, autorul afla ca exista o conspiratzie masonica care finantzeaza cinemaul prost de la Hollywood pentru a decredibiliza spatziul artistic american.
  • The Man Who Made the Fur Fly - O pitzipoanca de la Hollywood cumpara o haina facuta din blana ultimului smilodon, de pe urma careia capata puteri supranaturale. 
  • The Man Who Was a Legend in His Own Time - Un actor de teatru in timpul celui de-al 2lea Razboi Mondial face turnee prin Africa sa distreze soldatzii britanici cu reprezentatzii Hamlet. Intors in tzara dupa Razboi se trezeste in mijlocul unor circumstantze destul de similare cu cele din piesa pe care o juca in mod obsesiv.
  • The Man Who Understood Carboniferous Flora - Un om de stiintza dezvolta o teorie cum ca, inainte de dinozauri, planeta a fost populata de plante carnivore, ceea ce a obligat animalele sa creasca foarte mari pentru a nu fi mancate de plante. 
  • The Man Who Lost the Game of Life - Asta e rama pentru celelalte povestiri, deci cu statut meta. Bibliotecarul Mr. Secrett afla ca are cancer, iar scriitorul Mr. Scrivener are shansa de a-i prelua jobu la biblioteca, unde gaseste o camera secreta contzinand indicii cu privire la povestile precedente.
Pe langa acest ciclu (serializat de John Brunner la sfarsitul carierei sale, finele anilor 80), editorul a mai adaugat doua proze dinaintea mortzii autorului, aliniate cat de cat la acelasi spirit istorico-oculto-anecdotic al volumului:  
  • They Take - Un cuplu de turisti italieni descopera o comunitate izolata de etrusci, civilizatzie considerata disparuta de mii de ani dar care continua sa se perpetueze in secret.
  • The Pronounced Effect - O tanara academiciana participa la o conferintza in care se discuta despre pronuntzia corecta a anumitor vocale in urma cu 2000 de ani, ceea ce isca un conflict academic ridicol, salvat in extremis de interventzia unui doctorand de la Universitatea Miskatonic :))) Umor foarte simpatic al autorului pe seama clicilor academice.
Nu l-am mai citit niciodata pe John Brunner in engleza, asa ca impresia generala de autor SF fad cu puternica agenda politica mi-a ramas de pe urma unor traduceri publicate la noi in anii 90 (cand ne-a si vizitat la Eurocon cu putzin timp inainte sa moara). In anii 70 americanii l-au considerat un "one-man british invasion" al SFului vremii respective. E prima data cand citesc ceva scris in ultima parte a vietzii sale (dupa '80), perioada in care Brunner a urmat exemplul lui Fritz Leiber, renuntzand la speculatzia SF si cochetand cu teme fantasy-oculte intr-o maniera umoristica.

E surprinzator ca de 25 de ani nu s-a mai publicat nimic din proza sa scurta, aproape toata fiind out of print. Editura Rambler House si-a propus sa conserve sub supravegherea criticului John Pelan astfel de bijuterii obscure (Brunner e cam singurul nume cat de cat celebru din catalogul lor).

P.S. Uitandu-ma la poza de mai jos am impresia ca John Brunner era Horia Ursu de la Millennium care probabil va calatori in trecut cand ajunge pe la 60 de ani, ca sa participe la Euroconul lui Secu.

1 comment:

Horia Nicola Ursu said...

Nope, nu-s eu. M-am lăsat de Eurocoane (și de Millennium, by the way). Cu Brunner am și eu amintirile mele. Una de la RAO, din 1997 și 1998, cînd i-am redactat (și publicat în seria Fahrenheit) vreo trei sau patru romane, ba chiar am și tradus un capitol lipsă din traducerea la Nisipuri mișcătoare. A doua amintire e din 1999, cînd făceam colecția imago de la Facia și, inspirat de faptul că urma să fie eclipsa cea faimoasă de soare, am dat la tradus Solar eclipse, un science fantasy minor al lui Brunner. Drepturile le obținusem via Ion Hobana, care reprezenta estate-ul lui Brunner în România. Cartea n-a fost gata la timp, așa că nu s-au mai băgat să o publice. Am și-acum un print al traducerii, neredactată, și habar n-am cine-i traducătorul.