Maraton de filme cu supereroi: Logan, X-men Apocalypse, Deadpool, Captain America III, Doctor Strange

Am luat o pauza de la filme de Oscar (nu chiar, dar astept sa se mai stranga) si am revenit la filmele cu supereroi, un hobby mai vechi de al meu, de dinainte ca filmele astea sa devina mainstream si sa inspire pe astia de alearga toata ziua pe la televizor cu justitzia si onoarea-n gura.

Captain America III: Civil War

(regizat de Anthony si Joe Russo, autorii lui Antman si ai altor filme Marvel)

Consider filmu asta musai de vazut nu neaparat pentru cat e de bun, ci pentru cat e de ilustrativ cu privire la cum functzioneaza propaganda americana. Observatzi si color-codingul de pe afish: traditzionalul conflict roshu (comunist, stangist/stangaci) vs. albastru (liberal, curat, drept).

Filmul s-a lansat in preajma inaugurarii scutului de la DeVeSeLu, cand a venit americanu ala si ne-a zis ca in sfarsit Romania joaca in liga celor puternici (era inainte de alegeri, acum suntem in Suicide Squad). Personajul cheie de aici, Winter Soldier (jucat de un actor român!) a fost spalat pe creier de rushi si folosit drept terorist dar, dupa ce Captain America ii trage catziva pumni in cap, isi revine in fire si "intoarce armele" amintindu-si de vremurile cand cei doi luptasera cot la cot pe frontul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Cateva scene ale filmului se petrec chiar la Bucuresti, unde, in cuvintele lui Captain America, "we have to act above the law", caci Romania nu a ratificat inca acordurile care reglementeaza interventziile supereroilor americani pe teritoriul altor tzari decat SUA.

Ironman insa nu e de acord cu acest mod de lucru, el solicitand transparentza si reglementare, iar de aici se naste conflictul Ironman vs. Captain America, cunoscut de fanii benzilor desenate Marvel drept Civil War - o serie de povesti BD ce sunt sumarizate in actiunea acestui film, in care amicii lui Ironman se bat cu amicii lui Captain America, supereroii Marvel fiind mai dezbinatzi chiar decat poporu roman. Exista, asadar, dezbinare si la case mai mari, iar filmul are chiar un ton usor apologetic cu privire la interventzionismul american.

Felul in care cei de la Marvel rastalmacesc in filme cu supereroi tensiunile geopolitice ale momentului e destul de fun, chiar daca, pentru romani e neplacuta senzatzia ca suntem un buffer (="aliatzi de nadedje") in diverse targuieli dintre americani si altzii (rushi, nemtzi, extraterestri).

O alta chestie atractiva in filmul asta e densitatea de personaje - desi filmul e prezentat drept a treia parte a seriei Captain America, e mai degraba o a treia parte a seriei Avengers. Apar catziva supereroi care pana acu aparusera doar in filme separate - Spiderman, o gagica din X-men, Ant-man, ba chiar si un supererou nou care va avea parte in curand de propriul film - Black Panther (primul supererou negru din istoria Marvel). Filmul reuseste de minune sa creeze acea poveste de tip cross-over event, cand destinele mai multor supereroi se intersecteaza intr-o poveste comuna. Mai mult, povestea va continua in aceeasi maniera in viitorul film Avengers, unde va converge cu alte filme recente (Guardians of the Galaxy, Doctor Strange). Densitatea de personaje si interactziunile lor dau tot farmecul acestui film reusind sa ia gandul de la povestea tembela. Repet, paralelele cu geopoliticul actual au farmecul lor.

Exista totusi un neajuns - spre deosebire de celelalte filme Marvel care sunt destul de self-contained, pentru a intzelege motivatziile personajelor si unele dialoguri de aici e necesara macar vizionarea primelor doua filme Captain America, a lui Avengers 2 si poate Ironman 2. Altfel imi inchipui ca o vizionare de ocazie ar fi destul de iritanta si generatoare de confuzii.

********************************************************************************

Doctor Strange

(regizat de Scott Derrickson, autor de horroruri hollywoodiene gen Sinister)

Am scris recent un articol in Dilema Veche despre misticismul la romani si despre neo-misticismul "cu baze shtiintzifice" care prolifereaza accelerat in randul hipsterilor lepadatzi de biserica si pasionatzi de serialul The OA. Romania se indreapta incet-incet spre o societate medievala in care magia capata intaietate in fatza shtiintzei - daca pe generatziile varstnice, ocrotite de Arsenie Boca, le mai intzeleg, tinerilor nu le gasesc nici o scuza. Se pare ca si cei de la Marvel au sesizat trendurile astea, asa ca au inventat un supererou numa bun pentru spiritualishtii tripatzi, dar si pentru fanii lui Pavel Corutz ori Lorin Fortuna. Pare absurd, dar cele doua comunitatzi incep deja sa convearga in interese si discurs, difera doar terminologia. Ieri la Antena Stars era unu care explica ca nu e ok sa-tzi tzii plosca sub pat, caci afecteaza accesul energiilor Ho Tu din sectorul sud-est, care in schimb pot fi stimulate daca punem un bol cu 88 de monezi in sectorul nord-vest al dormitorului. Remarcatzi terminologia "inginereasca", menita sa credibilizeze discursul (o gasitzi si la cei cu mindfulness etc.).

Protagonistul acestui film este un chirurg care intr-o buna zi are revelatzia ca shtiintza e o prostie care te limiteaza, ca tot ce conteaza in viatza se poate gasi in feng-shui, chakre si energii sectoriale. Suferind el un accident la care nu gaseste tratament e sfatuit sa mearga sa se lecuiasca la un calugar tibetan jucat de Tilda Swinton (e un mic scandalutz pe tema asta, caci Marvel n-au vrut sa supere piatza chinezeasca si au folosit o femeie alba in rolul unui personaj tibetan, iar despre Tibet n-au pomenit nici o silaba).

Asadar personajul Tildei e un calugar supertripat care se pricepe la corpuri astrale, fitness, ayahuasca, calatorii in timp si vindecarea cariilor cu fortza vointzei. Coloana sonora foloseste piese din Pink Floyd, efectele speciale sunt trippy cam in genul Inception, iar eroii uziteaza obiecte magice gen Harry Potter, doar ca aici sunt justificate incoerent printr-un mumbo-jumbo shtiintzific. Mads Mikkelsen apare in rolul negativ al unui spiritual din asta care a fost corupt de contactul cu o dimensiune paralela ce amenintza sa inghita tot Universu, iar sus-numitul chirurg il alearga ca nebunu pe strazi, toata lumea fiind imbracata ca la o ceremonie organizata de Lorin Fortuna (vezi poza de jos).

Filmul e laudat pentru efectele speciale si intr-adevar s-a investit mult in asta, cu conditzia sa nu vezi filmul in 3D (am impresia ca 3Dul nu mai functzioneaza cum trebuie cand artefactele de pe ecran sunt mici si numeroase, eu am avut dificultatzi cu a pricepe ce se intampla in timpul marilor batalii din film).

Cel mai enervant e faptul ca dupa Ant-man si Deadpool filmul sufera de o grava lipsa de umor, devenind tot mai ridicol pe masura ce se ia tot mai in serios. E un semn clar ca Marvel incearca sa castige simpatia unei tipologii anume de public, in spetza cei care isi amintesc cum la ultimul festival Waha au trecut intr-o alta dimensiune.

***************************************************************************

Logan

(regizat de James Mangold, autorul lui Walk the Line, Girl Interrupted)

Am sperat pana la intrarea in cinema ca filmul va fi despre Wolverine zgariind portiere de Logan cu ghearele lui de adamantium. Uitasem ca asa il cheama pe protagonist. Incep sa uit tot mai multe chestii, mi s-a umplut creierul si nu stiu cum sa-l golesc.

Cica asta ar fi al 10-lea film al seriei X-men: a fost intai trilogia de acu 15 ani, a fost trilogia mai recenta de prequeluri, iar asta e ultimul film al trilogiei Wolverine. La socoteala ies 9... care o fi al zecelea? Cica Deadpool, pe motivu ca aparea la un momendat o poza cu Hugh Jackman acolo (ok, sa fim cinstitzi, si Deadpool a avut un cameo in primul Wolverine, dar si de asta am uitat). Avand in vedere ca si Patrick Stewart si Hugh Jackman au anuntzat ca nu mai vor sa aiba de a face cu filmele astea, Logan a fost gandit sa fie un final unic si memorabil. In multe privintze e.

Clar e cel mai sangeros si brutal film cu supereroi ever. Violentza e superhorror, ba mai implica si niste copii (mutantzi crescutzi in laboratoarele secrete ale Mexicului ca sa-i vina de hac lui Trump). Ramai cu impresia ca cineva incearca sa ne obishnuiaska copiii cu razboiul si violentza, cu ideea ca uneori in viatza mai trebuie si sa iei gatu celui de langa tine. Sex in schimb tot nu exista, desi Deadpool deja deschisese cat de cat directzia asta. Ce-i drept nici nu te potzi astepta la personajele din filmul asta sa aiba chef de sex. Wolverine e batran si ramolit si mananca bataie de tzi se rupe sufletu, Profesoru Xavier e un telepat cu Alzheimer si a imbatranit atat de rau incat a inceput sa-i creasca par. Mai e un albinos sinistru cu ocii roshii jucat de Stephen Merchant (amicul lui Ricky Gervais).

Necazu ar fi ca toate inovatziile sunt pur stilistice. Povestea e aceeasi aventura Marvel obosita ca in 90% din filmele si BD-urile lor. Avem niste oameni rai, avem niste oameni buni, se alearga unii pe altzii, se caftesc, mor aia rai, mai mor si din aia buni. Subtextul filmelor X-men de pe vremuri (privind xenofobia, LGBT) a disparut cu totul. E un film cu supereroi translatat in spiritul domniei lui Trump, Putin, Dragnea etc. Civilizatzia occidentala a trait prea mult in luxul absentzei razboiului, e momentul sa ne amintim de violentza medievala in care traiau stramoshii (cam pana la bunici), e momentul sa ne obishnuim copiii cu sange si matze pe peretzi, precum si cu vitejia care produce acele sange si matze. Eroii sunt bestiile care au apucat sa scrie cartzile de istorie.

*********************************************************

Deadpool

(regia Tim Miller, autor de animatzii si jocuri video)

Cand incepeam sa scriu despre benzi desenate prin presa romaneasca la noi Pavel Corutz si Coelho erau inca la mare pretz iar BD-urile erau considerate cartzi pentru copii si oameni cu dificultatzi de alfabetizare. Astazi benzile desenate au devenit o chestie cool, larg imbratzishata de hipsteri, avem edituri si festivaluri dedicate, avem si catziva tineri graficieni (excelentzi, as zice, unii chiar in Cluj), dar si pionieri care au tzinut la noi cultura BD in viatza inca de pe vremea comunismului, azi relativ ignoratzi de cei care au descoperit benzile desenate alaltaieri. Ma rog, nu sufar de frustrarea pionieriatului, caci nu ma numar printre cei care au facut eforturi pentru propashirea acestei culturi, eu apucandu-ma de BD-uri doar ca sa agatz fete, obiectiv ce nu se poate compara cu monografia lui Dodo Nitza, ori cu eforturile din jurul revistei Ah, BD!, ori cu cei catziva martiri care au incercat pe propria barba sa legitimeze banda desenata impotriva berbeciei din universitatzile de arte din Romania.

Frustrarea majora imi vine din faptul ca au dobandit larga acceptare tocmai acele BD-uri care chiar sunt pentru copii si oameni cu dificultatzi de alfabetizare, in spetza cele scoase pe banda rulanta de corporatzia Marvel, traduse si la noi in tandem cu filmele cu supereroi care ni se tot baga pe gat. Marvel au construit o intreaga industrie BD cvasi-plagiata, furand idei de la editurile competitoare si exploatand deficitul de atentzie al publicului tzinta cu scenarii minimale, personaje a caror psihologie se reduce la cateva punchlineuri si un vacuum general de idei camuflat in scene de actziune. Ocazional, autori BD valorosi au fost angajatzi sa umple acel vacuum, limitatzi insa de obligatzia contractuala de a alinia povestile la o mitologie larga care inglobeaza toate personajele create de Marvel de la infiintzare si pana in prezent - continuitate care oricum nu mai are sens demult, obligand autorii sa inventeze "universuri paralele" de cate ori ideile lor nu se potrivesc acestui canon, mai rigid decat Vechiul Testament.

Am perceput Deadpool ca pe una din tentativele tardive ale celor de la Marvel de a convinge lumea ca si benzile lor desenate pot fi pentru adultzi. Zic "tardiv" pentru ca publicul oricum s-a infantilizat suficient incat sa le poata gusta filmele si fara acest tertip. Unde in urma cu 15 ani pana si cocalarii strambau critic din nas la faptul ca Spidermanul lui Sam Raimi nu avea gravitatzie si inertzie in miscari (limitare a efectelor speciale de atunci), astazi ii vezi aplaudand si hahaind la faptul ca cineva i-a tras un glontz in cur lui Deadpool. Marea gaselnitza meta ar fi ca personajul mai vorbeste spre spectatori (Bugs Bunny a facut-o cu mult inainte). Am suferit o reala teroare in prezentza publicului de mall alaturi de care am fost nevoit sa vizionez filmul, dintr-o cu totul alta cultura decat cea a geekshilor care se inghesuiau pe vremuri la filmele Marvel.

De unele glume m-am bucurat si eu (in special cele legate de Liam Neeson si Hugh Jackman), iar faptul ca au aparut in sfarsit scene de sex intr-un film Marvel e, cu toata intarzierea (comparativ cu DC), binevenit. Sunt semne ca Marvel au facut suficientzi bani cu filmele lor cretine incat sa-si permita unele riscuri, folosindu-se totusi de un regizor de jocuri video si de un personaj popularizat prin toilet jokes si referintze pop (majoritatea perisabile si incomprehensibile peste 5-10 ani). E primul film R-Rated produs de Marvel, si cel mai de succes film R-Rated cu supereroi de la Passion of Christ incoace.

Mare parte din film e amuzant, intr-o alta maniera decat a fost Ant-man, pe care il prefer totusi datorita umorului mai fin, a actorilor simpatici si a unui origin-story mai sofisticat. Deadpool e cu totul alt sortiment, cu doze masive de parodie si violentza parodica, incat itzi devine imposibil sa itzi pese de ce se intampla cu personajele, timpul trecand doar in asteptarea urmatoarei poante. Ramane ingrijoratoare concluzia ca pentru vaste categorii de public distinctzia dintre o tampenie infantila si o chestie cool depinde numai si numai de PR, de peer pressure si de "modul de a pune problem".

**********************************************************************

X-men Apocalypse

(regizat de Bryan Singer, candva autor al lui Usual Suspects si creator al serialului House MD)

Aflam in sfarshit cum a chelit Capitanul Picard, insa revelatzia e mijlocita de actorul James MacAvoy jucand o versiune mai tanara a sa in aceasta trilogie de prequeluri la trilogia X-men de acu 15 ani. Oricum avea si MacAvoy nevoie sa fie chel pentru niste filme pe care le-a facut in ultimul an.

Prequelurile astea au niste atu-uri importante, cel mai important fiind substituirea actorilor din filmele de acu 15 ani cu versiuni mai tinere ale lor. Alt atu a fost pozitzionarea actziunii intr-un trecut istoric cunoscut - anii 60 (in First Class), anii 70 (in Days of Future Past) iar in acest film avem anii 80. Fiecare epoca a fost atent punctata in ce priveshte design-ul detaliilor (haine, frizuri, tehnologie) cat si in ce priveshte conexiuni cu evenimente istorice reale (diverse crize politice in care au fost implicatzi americanii).

Totusi, acest ultim episod e cel mai superficial in privintza asta. Regizorul (acelashi Bryan Singer care a pastorit toata campania cinematografica X-men din ultimii 15 ani) pare aici mai interesat sa arunce cu zgomot si explozii spre spectator, reducand filmul la cerintzele minimale ale filmelor cu supereroi Marvel.

Echipa de mutantzi X-meni se confrunta cu un mutant antic sculat dintr-o piramida egipteana sa ne popeasca pe totzi si sa aduca Apocalipsa pe Pamant, desi nu e deloc clar ce-i iese lui din asta. E dragutz totusi ca mutantul egiptean e jucat de Oscar Isaac care surprinde cu fiecare rol, complet diferit de precedentele (Ex Machina, Drive, Inside Llewyn Davis etc.). Scenele lui sunt insa destul de putzine, bruiate de fum si daramaturi, iar masca si costumul purtat lasa actorului un spatziu de manevra destul de constrans. Alt necaz e aparitzia lui Hugh Jackman ca Wolverine, in conditziile in care povestea nu cerea deloc aparitzia sa. Pare mai mult o obligatzie contractuala, mai ales ca Wolverine e singurul dintre personaje jucat de acelasi actor, Hugh Jackman, si la 20 de ani si la 50. Mai apare si Sansa din Game of Thrones in rolul cheie al lui Jean Grey, care nu prea i se potriveste.

Alt necaz e ca la acest punct filmele X-men nu prea mai pot fi vizionate fara a fi vazut filmele precedente - referintzele si backgroundul personajelor e pur si simplu prea bogat, iar filmele formeaza un fel de serial. In consecintza publicul incepe sa se reduca la nucleul celor care le-au urmarit de la inceput. Acu ca s-a incheiat si trilogia Wolverine (cu sus-pomenitul Logan) ramane in sarcina lui Deadpool sa mai tzina aceasta serie in viatza.