Fright Fest 3

Asta e episodul 3 din selectiile festivalului de film horror Fright Fest de la Londra. Primele doua le gasiti aici si aici. Se intampla ca asta de azi sa fie cel mai bun calup de filme de la festivalul cu pricina, dar le-am vazut unul dupa altul din pura intamplare.

Monsters

Asta e unul din debuturile alea-revelatzie (gen Moon, District 9), despre care nu-tzi potzi inkipui cum de a putut fi facut de un singur om si cum de nu s-a gandit altcineva sa-l faca pana acum. Aici pe om il cheama Garret Edwards si el s-a ocupat de regie, scenariu, efecte speciale, montaj, cam aproape tot in afara de a juca in film, unde a bagat 2 amici plus o gramada de figurantzi de pe strada.

Daca mai tzinetzi minte filmele alea cu Before Sunset/Before Sunrise in care doi indragostitzi se plimbau prin Paris si vorbeau tot filmu fara sa faca nimic, cam asa e si Monsters, doar ca indragostitzii se plimba printr-o zona infestata de viatza extraterestra. Tot timpu ai impresia ca filmu se va transforma intr-o fugareala cu monstri, insa tonul e mai apropiat de cel din Signs (al lui Shyamalan), de tensiune perpetua care nu se lasa detensionata. Adica nu prea vezi extraterestri, cel mult ii auzi si vezi oameni discutand despre ei.

Povestea e cu 2 jurnalisti americani care s-au ratacit printr-un Mexic infestat de alieni. Ei se chinuie sa ajunga in America dar nu va inkipuitzi ca se kinuie prea tare. Cum ziceam, in majoritatea filmului se plimba prin peisaje frumoase si flirteaza, in timp ce extreterestrii sunt mai mult cu rol de context, undeva in fundalul filmului. Atmosfera si stil excelente, si chiar un subtil omagiu adus lui Lovecraft. Recomandat.

Tucker and Dale versus Evil

Comedie un pic silly, dar foarte funny pentru cunoscatorii genului horror. Filmu foloseste o idee de-a mea mai veche despre portretizarea incorecta a canibalilor rednecksi texani din filmele de tip backwoods horror. Adica in toate filmele alea povestea e spusa din perspectiva unui grup de tineri orasheni care merg cu Scooby-vanul la tzara si acolo se baga unde nu le fierbe oala si pana la urma sunt mancatzi sau omoratzi in moduri nasoale de localnici, care adesea nu fac decat sa-si apere teritoriul. Nu stiu zau cui i-ar conveni sa ii intre un hipster in casa nepoftit, sa se uite in frigider si sa strige "E cineva acasa?", dupa care sa mai si comenteze ca uite de cand n-a mai sters nimeni prafu pe-aici.

Ei bine, in filmu asta se spune in sfarsit si partea ailanta a lucrurilor: doi rednecksi stau linistiti la o cabana, pescuiesc si beau bere toata ziua, mai taie o cracana cu drujba cand se plictisesc, mai joaca o tabla. Intr-o buna zi insa, armonia le este distrusa de un grup de studentzi oraseni venitzi si ei la iarba verde, care incep sa-i terorizeze pe cei 2 rednecksi, crezandu-i canibali. Noroc cu o studenta la psihologie care incearca sa rezolve conflictul apeland la comunicare onesta intre cele doua lumi, urbana si rurala, fara prea mult succes insa.

Filmu are multe gaguri horror misto, cu trimiteri haioase la filme clasice ale genului, in special Friday 13 si Texas Chainsaw Massacre. Faza mea preferata e cand unu din rednecksi o roaga pe studenta la psihologie sa-l ajute sa sape o groapa de buda in gradina si amicii ei isi inchipuie ca o obliga sa-si sape singura mormantul.

The Dead

Un film zombie atat de old-school ca mi-au dat lacrimile de nostalgie. In ultimii ani, filmele cu zombie au fost folosite in tot felu de scopuri experimentale - ba comedii, ba filme filosofico-existentzialiste, ba filme hyperspeed cu zombie alergand, ba povesti la persoana intai din perspectiva unui zombie, ba filme porno cu zombie.

The Dead reflecta insa fidel spiritul original al genului. Poate nu chiar pe cel original - desi are destul de mult din stilul de tineretze al lui George Romero, asemanarea cea mai puternica e cu filmele italiene ale lui Lucio Fulci - setting exotic, dialoguri spaghetti western (adica foaaaarte putzine) si, lucru tot mai rar in zilele noastre, zombie extrem de lentzi, care te mananca doar daca te prind dormind sau facandu-tzi nevoile. Faza nasoala e ca-s prea multzi si-s peste tot. Si inca o chestie misto: toti sunt zombie negri.

Asta e de fapt cel mai important ingredient al filmului - povestea indelung americanizata a zombilor e adusa inapoi in settingu ei original, in Africa, prin stepa, savana si desert. Totul e filmat pe-acolo, in Ghana, Burkina Faso si prin Sahara, toti actorii in afara de protagonist sunt localnici, unu e chiar ceva printz al unui trib de pe-acolo care a tinut cu orice pret sa primeasca un rol mai important in film (probabil in schimbul drepturilor de a filma pe mejdea lui tat-su).

Actiune nu prea are filmu: la inceput Ghana e evacuata din pricina invaziei zombi, dar un mecanic american e uitat in urma. Asa ca omu haladuieste toata ziua fara sa vorbeasca nimic si impusca zombie cand ii ies in cale. Frecventa dialogurilor e cam o replica la 10 minute, un pic mai indesate pe la mijloc cand eroul se imprieteneste cu un soldat localnic (jucat de printzul sus-pomenit) si o vreme calatoresc impreuna.

Ar fi fost un film genial daca mai taiau din el cam o jumatate de ora. Oricum nu se intampla mare lucru in film, dar de la o vreme totul treneaza fara directie - eroul se plimba, ii iese in cale un zombie, il impusca, apoi se plimba mai departe si tot asa. De la o vreme monotonia extrema devine iritanta, regizorii (fratii Ford, n-am auzit de ei, dar cica au lucrat 20 de ani la filmu asta) alocand cam mult timp prezentarii peisajului african si cam putin scenariului. Recomandat fanilor zombie, altfel rezonabil.

Fright Night 3D

O surpriza majora, in sfarsit un film cu vampiri afurisitzi, ca de luceferii romantici m-am saturat.

Filmu asta e remake la o comedie horror din anii 80, debut, pe atunci, al unui clasic al genului, Tom Holland (care a initziat si franciza Chuckie, a facut cateva ecranizari dupa Stephen King si a avut parte si de un episod Masters of Horror). Scenariul lui Holland e destul de fidel pastrat in acest remake, dar tonul e modificat semnificativ. Adica partea de comedie cu liceeni suburbani apare doar pe la inceput (eroul si amicii lui suspecteaza ca vecinul jucat de Colin Farrell e vampir), mijlocul vireaza spre Rear Windowul lui Hitchcock (eroul si amicii il fileaza pe Farrell si incearca sa obtzina dovezi ca e un vampir sangeros, dar nu-i crede nimeni), iar ultimul segment e full blown horror destul de violent, cu o surpriza majora oferita de aparitzia lui David Tennant (Dr.Who) in rolul unui vampire killer farsor si alcoolic.

Se simte ca plotu filmului e de pe vremea in care scenaristii de horror se straduiau sa scrie ploturi lungi si convulsive, cu multiple twisturi care sa expuna cat mai bine personajele si sa gradeze suspansul si threat-feelingul, incat nici nu-tzi dai seama cand, ceea ce incepe ca un episod Beverly Hills (sau Twilight?), se transforma intr-un film horror cat se poate de cinstit, chiar daca nitzel old-school (ceea ce e poate chiar preferabil daca ne raportam la horrorul care domina contemporaneitatea - torture movies si vampirii romantici).

Colin Farrell e misto, David Tennant si mai misto, tinerii din film sunt si ei simpatici (inclusiv okelaristu ala din Superbad si KickAss), machiajele vampiresti destul de grotesti si efectele 3D bine gandite. Pe de alta parte, aproape tot filmu se petrece noaptea sau in penumbra, asa ca okelarii 3D il fac mai greu de urmarit. Recomandat

Stake Land

Filmu asta sigur a fost facut de oameni de treaba si plini de bune intentzii, si chiar talentatzi, insa nu foarte desteptzi.

Prima senzatzie e ca regizoru s-a saturat de atatea filme cu vampiri romantici si a vrut sa faca unu in care sa-i portretizeze in feluri cat mai scarboase, incat de la o vreme pare un film cu zombie. Teoretic e cu vampiri, ca ard la lumina soarelui si mor doar daca le tragi o tzeapa. Practic e vorba de niste canibali sangerosi infectatzi si lipsitzi de creer. Eroii principali par inspiratzi de filmu The Road, un cuplu format de un tinerel si unu mai batran care are grija de primu si il mai duce la gagici. Tonu filmului cam tot de acolo e, cu multa tristetze, peisaje dezolante. Partea estetica e de altfel atu-ul filmului, filmat cu ochi fin de designer postapocaliptic.

Povestea din pacate e bare basics si actorii banali: astia doi colinda America postapocaliptica populata de vampiri-zombie a la I am Legend, in sperantza ca vor ajunge in Canada unde cica e raiu pe Pamant (filmu e canadian!) Pe drum ei se ciondanesc cu niste triburi canibale si psihopatzi religiosi, se fugaresc cu vampiri zombificatzi si spre sfarsit se bat un pic cu unu mai a dracului. M-a lasat cam dezumflat, caci prima jumatate a filmului mi-a creat impresia ca va fi un film excelent, dar oricum e un regizor  pe care tre sa stau cu ochii. Rezonabil.