I shall destroy all the civilized planets, de Hanks Fletcher
You shall die by your own evil creation, de Hanks Fletcher
editate de Paul Karasik
Cartea asta are doi autori, unul trecut chiar in titlu:
Hanks Fletcher a fost un alcoolic infect care a trait din benzi desenate in perioada interbelica si a scris unele din cele mai strigatoare la cer lucrari ale vremii, motiv pt care e considerat un Ed Wood al benzii desenate, sau un DJ Boros daca mutam contextul la muzica. A murit de frig in 1976, pe o banca.
Paul Karasik e pentru Fletcher ce a fost Tim Burton pentru Ed Wood - omul care l-a scos din obscuritate ca sa faca un ban pe spatele martirului si ni l-a pus in bratze in toata splendoarea prin intermediul acestor 2 volume faimoase culese si editate la Fantagraphics, premiate cu Eisner Award si multe altele. In plus, e ultima carte pe care Kurt Vonnegut insusi a apucat sa-si dea binecuvantarea inainte sa moara, cu vorbele: The recovery from oblivion of these treasures is in itself a major work of art.
Paul Karasik e un editor inversunat al industriei BD, in tineretze colaborator al lui Art Spiegelmann la revista underground RAW, actualmente profesor de benzi desenate la o scoala de arte din Italia (da, in tzarile civilizate exista asa ceva). Foarte misto e faptul ca Karasik isi scrie postfatza tot sub forma de banda desenata. De fapt e o povestioara despre cum a incercat sa dea de familia lui Hanks Fletcher, despre interviul cu fiul octogenar al acestuia si questul de a afla cum arata de fapt Fletcher, avand in vedere ca nu exista nici o poza cu el din pricina ca nevasta-sa le-a ars pe toate dupa ce artistul si-a parasit familia pentru a se concentra exclusiv asupra patimii alcoolului, probabil bantuit de premonitzia ca avea sa moara de frig.
Cine a vazut la viatza lui un film de Ed Wood sau a ascultat o piesa DJ Boros tre sa intzeleaga, ori macar sa intuiasca ce inseamna geniul involuntar. Arta lui Fletcher e, ca sa-l citez pe Cory Doctorow, beyond terrible, and filled with an idiotic energy; after [reading this] i entered an altered state of consciousness.
Grafica e suculent de dizgratzioasa. Ceva nu e in regula cu pozitiile si fizionomiile, toata lumea e chircita, stramba si cu diformitatzi involuntare produse de cate o linie trasata prea nervos. Personajele negative sunt de regula evrei, japonezi, nemtzi sau martzieni care vor sa distruga America, iar personajele pozitive, supereroii lui Fletcher, sunt de o cruzime pozitiva greu de imaginat. Ai impresia ca autorul isi canaliza toata ura resimtzita fatza de viatza de kkt prin personajele sale, manate de dorintze de o nobilitate divina. De regula pe primele 2 pagini ale fiecarei povesti se consuma toata intriga si actiunea, eroul ii prinde pe raufacatori, dupa care cale de inca vreo 8 pagini ii pedepseste in modurile cele mai suprarealiste si postmoderne. Spre exemplu la un moment dat eroul isi transforma inamicii in shobolani si se transforma pe sine in pantera ca sa-i fugareasca spre un port in apa caruia sa-i inece, mai putin pe seful raufacatorilor pe care il retransforma doar partial in om, cat sa nu se inece, il ia de coada de shobolan si il duce la sediul FBI pentru interogare.
-I'll punish you according to your crime, Destructo.
-What are yo going to do to me?
-PLENTY.
Cel mai tare dintre eroi este Stardust, the most remarkable man that ever lived, care traieste pe un asteroid personal, are un ochean cu care identifica cacanarii de pe Pamant iar printre armele sale de temut se numara Raza Superioritatii cu care isi face inamicii sa se simta de kkt si Raza Bumerang care intoarce armele inamicilor impotriva lor. Printre inamicii sai se numara Destructo, care inventeaza Raza Sufocarii cu care le taie aerul tuturor intelectualilor din America. Alt inamic de temut e un mafiot care opreste miscarea de Revolutzie a Pamantului pentru ca gravitatzia sa se opreasca si toata lumea sa zboare in spatziu. Scopul lui este sa ramana singur pe planeta, cu toata bogatzia Pamantului la indemana, motiv pt care se leaga de podele cu nishte lanturi sa nu sufere aceeasi soarta cu restul populatiei, si magnetizeaza shoselele ca sa ramana automobilele pe Pamant, care la data respectiva (anii 30) erau simbolul fundamental al bunastarii. In general inamicii au nume de staruri black metal (Destructo, Kaos, Arco, SuperFiend).
Povestile lui Stardust alterneaza cu cele ale lui Fantomah, the most remarkable woman that ever lived. Asta e un fel de Captain Planet care protejeaza jungla de nesimtzitzi precum Angel Eyes, a scientific marvel who has learned to make chemical people and give them life. Arma cea mai de temut al Fantomehei e Raza Vointzei, cu care poate face... ce Vrea.
Primul volum (intitulat I shall destroy all the civilized planets!) se incheie cu postfatza grafica a editorului Paul Karasik despre contactul cu fiul lui Fletcher, care n-are nici cea mai vaga idee despre ce e vorba si povesteste cu satisfactzie cum a pus maica-sa pe foc toata opera lui taica-su, in afara de un desen cu nishte ratze. Povestea se termina cu revelatzia faptului ca fatza lui Fletcher e identica cu a unuia din personajele volumului. Si avem si o fotografie a fiului artistului tzinand in bratze desenul cu ratzele.
Al doilea volum (intitulat You shall die by your own evil creation!) are o prefatza bine documentata despre traiectoria carierei lui Fletcher pana s-a lasat de desenat, iar pe post de postfatza e certificatul sau de deces. Volumul merge in mare tot pe mana lui Stardust si Fantomah, dar aproape jumatate e alocat si altor personaje de succes mai redus: Big Red McLane, un bataush ecologist care protejeaza padurile de drujbisti, ori Tiger Hart, cavalerul planetei Saturn.
O chestie interesanta e finalul volumului 2, care cuprinde ultimele creatii ale autorului, din preajma inceperii WW2. Bunaoara intr-o poveste nemtzii construiesc o baza militara in Africa, de unde intentzioneaza sa cucereasca America de Sud si de acolo sa o ia in sus spre SUA. Fantomah, eroina junglei, manipuleaza elementele atmosferei care captureaza tot Luftwaffeul intr-un nor ce duce avioanele deasupra Amazonului, apoi le da leilor din Africa puterea sa zboare, ii trimite in norul cu avioane sa sfasie parasutele soldatzilor, iar pentru soldatzii care au apucat sa sara, trimite armata de dinozauri din Amazonia (Fletcher nu prea era la curent cu ce animale traiesc prin America de Sud).
- plusuri: cum zicea Vonnegut, cartile astea sunt document istoric si marturie a unor vremuri cum nu vor mai fi; cartzoaiele sunt paperback dar mari si cu imaginile bine restaurate;
- minusuri: nu exista o poveste propriu-zisa care sa te prinda, e o antologie de ispravi ale unui umorist involuntar cu destin tragic;
- recomandare: fanilor BD adevaratzi, cititorii ocazionali probabil nu vor aprecia sau nu vor intzelege rostul existentzei acestor volume
1 comment:
cat am putut sa rad
Post a Comment