Filmele vorbite pe la spate - sept 2010

Pre-scriptum: inainte de orice, nu uitatzi sa cititzi si povestea horror gastroenterologica pe care am publicat-o in revista online Nautilus, dupa o pauza de multzi ani de la aia cu dihoru si gainile. Sper ca pe la iarna sa urmeze si o poveste in prima antologie steampunk romaneasca, in pregatire la Millennium Press.

Filmele musai

Machete

Asta creca e primu film din istorie care a fost facut dupa un trailer, si nu invers. Ma rog, exista doua trailere la Machete: cel normal, facut dupa film pt campania de promovare, si cel original, facut in gluma, inainte sa existe intentzia de a face filmul. Trailerul original a aparut in filmul de geniu si de referintza istorica Grindhouse, intre cele 2 segmente ale sale (Death Prooful lui Tarantino si Planet Terrorul lui Rodriguez). Daca mai tzinetzi minte, intre cele 2 filme s-au inserat cateva trailere la filme exploitation care NU existau facute de Rob Zombie, Ed Wright (Shaun of the Dead), Eli Roth (Hostel) si acest Machete facut de Rodriguez insusi, care a facut atatea furori incat s-au hotarat sa faca si filmu pana la urma. Recent s-a anuntzat ca si Eli Roth s-a apucat sa-si extinda propriul trailer intr-un film adevarat, Thanksgiving. Sper ca si Rob Zombie va urma exemplul, cu al sau Werewolf Women of the SS (cu Nicolas Cage in rolul lui Fu Manchu!)

Bine, nu stiu de ce povestesc chestiile astea, orice cititor al acestui blog, care se si respecta, ar trebui sa stie lucrurile astea, Grindhouse a fost una din capodoperele absolute ale cinematografiei moderne. Machete nu e departe nici el dar deja retzeta e familiara si nu mai are impactul pe care l-a avut Grindhouse. Pe de alta parte, nu-i lipseste nimic si e incununarea shiragului de filme cu mexicani facute de Rodriguez de vreo 20 de ani incoace (Mariachi, Desperado 1 si 2, From Dusk Till Dawn).

Robert De Niro face un rol de geniu, incarnandu-l pe Vadim Tudor, un senator al carui platforma program se bazeaza pe expulzarea imigrantzilor mexicani din Texas si construirea unui gard electric pe granitza. Clipul promo al campaniei electorale e absolut genial, niste imagini psihedelice cu gandaci suprapuse peste imagini cu mexicani tarash prin tufisuri. De Niro e ajutat de graniceru Don Johnson (adus din serialul Miami Vice cu okelari cu tot) care si-a facut o pasiune din a impusca mexicani care dau tarcoale granitzei.

Danny Trejo il joaca pe Machete, a carui fatza pur si simplu nu lasa loc la cuvinte (Trejo a fost dealtfel puscarias pe bune in viatza reala). Machete e un politzist distrus de sistem (=un cartel al drogurilor condus de Steven Seagal, in cel mai mare rol al vietzii sale) si e angajat sa-l asasineze pe De Niro, dar treaba iese rau si incepe un veritabil razboi intre autoritatzile texane si retzeaua de bucatari, tractoristi, gradinari, baby sitteri si vanzatori de taco mexicani care au reusit sa se integreze in societatea americana.

Filmu e ca tablourile alea de pe vremuri in care pictau o masa plina de obiecte care simbolizau sau refereau tot felu de chestii (am uitat cum i zicea la curent, sa ma ajute cineva), adica nici un cadru din film nu e la intamplare. Pe langa Steven Seagal si De Niro, roluri secundare de exceptzie mai au Lindsay Lohan (imbracata in calugaritza sau dezbracata, dupa caz), Nimrod Antal (unguru care a regizat Kontroll si Predators, aici in rol de bodyguard ungur care face misto de imigrantzii mexicani), Tom Savini (care acu 40 de ani omora zombie cu o maceta in Dawn of the Dead, iar aici joaca rolul unui asasin pe nume Osiris), Cheech Marin (nelipsit din filmele lui Rodriguez) si tough chick Michelle Rodriguez (mexicanca razboinica din Avatar, Resident Evil, Lost, Fast and Furious). Film de top, cum ar veni.

Micmacs

O mostra sublima de arta vizuala din partea lui Jeunet (Amelie, Alien 4, City of Lost Children) din pacate aplicata pe o comedie de gaguri nu foarte sofisticata, dar orishicum funny. Un SF steampunk ar fi iesit genial din filmul asta, dar probabil ar fi fost prea de nisha. Pe de alta parte, nu stiu cat succes a avut chiar si in varianta asta mai populista.

Un gagiu shomer, distrus, decide sa porneasca un razboi personal impotriva industriei de armament dupa ce incaseaza un glonte in cap fara sa moara (iar tatal sau murise mangaind o mina antipersonal). In acest scop i se alatura o gashca de homeleshi care traiesc intr-o pestera steampunk construita din resturi, in groapa de gunoi a orasului. Homelesii astia sunt niste caractere foarte pestritze si funny - o contorsionista care traieste in frigider, o ochelarista geniu al matematicii, un mosh care poate construi orice din orice, un scriitor camerunez ratat si bineintzeles Dominique Pinon, actorul favorit al lui Jeunet, aici jucand rolul unei foste glorii Guiness Book (pentru cea mai mare distantza parcursa in rolul de ghiulea umana). Oamenii astia pun la cale tot felu de scenarii de discreditare a 2 magnatzi ai armamentului, sabotandu-le fabricile si relatziile politice. De aici ies o gramada de situatzii funny, si unele gaguri cu explozii si tamponari de masini mai obositoare, dar pe ansamblu ramai uimit de cat de bine poate sa arate filmu asta (ceva intre Amelie si City of Lost Children).

Hollywood Ending

Unu din cele mai funny filme ale lui Woody Allen, de prin 2002. Cica Woody e chemat de una din fostele neveste sa regizeze un film nou, de comeback, dupa ce catziva ani cam frecase menta. Umilintza e cu atat mai mare cu cat producator e noul sotz al fostei sotzii. Necazu e ca Woody orbeste in timpu filmarilor dar, de teama sa nu-si piarda jobu, gaseste tot felu de solutzii sa nu se prinda lumea. Mai nasol e cu filmu, care iese cum iese regizat fiind de un orb, dar nimeni nu pune la indoiala geniul artistului pana la un moment in care isi baga presa coada sa deconspire felu in care se fac filmele la Hollywood. Finalul te face sa te prapadesti de ras, asa ca nu dau spoilere. A, si Woody Allen are un fiu metalist care mananca shobolani pe scena de amorul artei.

Frozen

Un horror old-school vartos, poate cam scurt (dar si la obiect) din genul ala, cum ii zice, "de sechestru", care e filmat totul intr-un loc unde niste indivizi sunt prizonieri si nu pot scapa decat cu pretzu unor chinuri groaznice. N-am mai vazut demult un film de gen asa ca am fost complet satisfacut: 3 schiori raman blocatzi in telescaunu care ii ducea in varfu partiei si toata lumea uita de ei. Stau astia o vreme in telescaun pana isi dau seama ca-s pe cale sa inghetze de frig asa ca n-au incotro decat sa caute solutzii. De sarit e cam nasol, ca e inaltzimea numa buna sa-tzi rupi shalele si dedesubt bantuie o haita de lupi, iar cablu pe care merge telescaunu e inghetzat bocna si taie in carne vie daca te atarni de el. La un momendat trece pe-acolo si Jason din seria Friday 13 (bagat la misto in film, ca dealfel in toate filmele lui Adam Green). Deci Green asta e un tanar de mare valoare care a debutat de vreo 5 ani cu Hatchet, votat debutul anului pe siteurile horror, la care i-a si facut un sequel, Hatchet 2, anu asta. Nu le-am vazut dar intentzionez musai caci acest Frozen a fost numa bun pe frigurile astea.

Filme contra plictiselii

Cemetery Junction

Asta e noul film al lui Ricky Gervais (The Office, Invention of Lying), cu dialoguri de geniu dar plot subtziratec, siropos, si niste actori principali cam tembeli. Sunt si actori cool (Ricky Gervais, Ralph Fiennes, Emily Watson, Ozymandias din Watchmen) dar aia-s impinshi undeva in decor, pe posturi de scene-stealers. Din fericire au destule scene de mestecat asa ca scenariul pare doar un pretext pt a pune laolalta cateva scenete de stand up comedy.

Povestea e cu 3 tineri engleji care sunt macinatzi intre tentatzia de a locui in satul natal, condamna ndu-se singuri la o viatza suburbana cu o cariera de salahor, versus tentatzia de a-si lua lumea in cap si a-si face un drum in viatza cu orice risc. Deci pare cam un episod din Gilmore Girls. Personajele cool sunt familiile si amicii celor 3 tineri: tatal (Ricky) si bunica xenofoba a eroului principal, sheful sau corporatist (Fiennes), un vanzator de asigurari de viatza cu o tehnica de marketing cumplita (Ozymandias). Astia fac totzi banii si, cum ziceam, au suficiente scene la dispozitzie incat chestiile misto sa domine filmul.

The Expandables
 

Film-eveniment, in care Sylvester Stallone a adunat spuma filmelor de actziune din anii 80 (Dolph Lundgren, Mickey Rourke, Eric Roberts, totzi 3 cam putrezi), catziva din generatzia mai tanara (karatistul Jet Li, transportorul Jason Statham), niste sportivi (fotbalistul Terry Crews, wrestlerii Steve Austin, si Randy Couture), o gagica superstar de telenovele (i-am uitat numele) si, pt un cameo excelent, pe partenerii de afaceri cu restaurante Bruce Willis si Arnold Schwarzenegger. Evident, sunt si unii mari absentzi, cum ar fi Van Damme (care a refuzat rolul sub pretextul ca filmul nu e suficient de serios pentru el), Steven Seagal (ocupat cu filmarile pt genialul Machete). David Carradine a murit anu trecut, iar Chuck Norris e pur si simplu prea batran (a trecut de 70 de ani).

Filmul a fost mult mai bun decat speram si ofera tot ce a lipsit din Rambo 4, de care am fost partzial dezamagit. Adica are, in plus fatza de Rambo, dialoguri, unele foarte funny. Are si batai si impuscaturi. Are inamici cu dume in program (fratele ratat al Juliei Roberts in rolul unui agent CIA corupt). Are cascadorii cu avioane si sfasieri sentimentale cu o actritza de telenovele. Din pacate spre final se baga cam multzi bani in explozii si demolat de cladiri, ceea ce cam oboseste spectatorul. Dar pan la urma este un triumf pt cariera lui Stallone si o buna alternativa la filmele noi cu batai hiperkinetice, politzisti tembeli si Angelina Jolie sarind garduri. Altfel, nici o surpriza, adica singura surpriza e ca filmul asta exista. Se pare ca urmeaza si un sequel cu Bruce Willis in rolul negativ, abia astept. Apoi un remake la seria Death Wish cu Charles Bronson si biografia lui Poe, cu Stallone in rolul scriitorului.

Filme de kkt

KM 31

Horror mexican copiat cu nerusinare de prin seriale americane (mai exact din serialul Supernatural). Unei mame shoferitze i se pare ca vede pe shosea un copil si din pricina aia are un accident nasol care o baga in coma pe viatza. Rudele ei incep sa investigheze si afla ca la coltzu ala de shosea, la kilometru 31, se preumbla fantoma unei mame care si-a pierdut copilu (care tot fantoma era). Colac peste pupaza sora victimei e telepata, treaba care nu intelege ce cauta in filmu asta si cui i-a venit ideea sa o bage. Deci e un episod din serialul Supernatural vorbit in spaniola si lungit nasol de tot. Contribuie la verdictul meu si faptu ca horrorurile astea cu fantome sunt cele mai nasoale din cate exista, mai ales cand n-au nici un pic de atmosfera, se petrec doar asa prin birouri si pe la margini de shosea (spre sfarsit se incearca ceva cu o canalizare sinistra). Nu stiu daca pot numara 5 filme de gen care sa-mi fi placut in viatza asta. Iar cu filmu asta nici macar nu mai pot da vina pe japoneji.