Tuesday, August 26, 2008

Judd Apatow si echipa


Judd Apatow e un regizor pe val de comedii pseudoromantice care amesteca romantza old-school (de dinainte de Tom Hanks-Meg Ryan) cu situatii moderne, o vulgaritate onesta si dialoguri scaldate in referintze culturale, in special cinematografice, si cu coloane sonore memorabile. Probabil il tineti minte cu 40 Years Old Virgin, primul dintr-o serie de filme care par sa nu se mai termine, caci Apatow a batut fieru cat a fost cald si a iesit in ultimii 3 ani cu o sarja de comedii una si una, gustate de critica si popor deopotriva, majoritatea despre relatzii, barbatzi si femei. Considerat inventatorul unei kestii care se numeste "sophisticated obscenity", e singuru regizor pe care il tin minte si ale carui comedii sa aiba versiuni DVD UNRATED, chestie intalnita de obicei la filmele de groaza. In anul 2007, Apatow a aruncat si prima declaratzie de razboi la adresa sistemului de rating american: I'm gonna get a penis in every movie I do from now on.

Una din smecheriile lui Apatow a fost sa foloseasca actori anonimi, amici si vecini de bloc, uratzi, grashi, cretzi, pistruiatzi care n-ar fi avut nici o shansa sa avanseze pe traiectoria unor Keanu Reeves sau Brad Pitt, astfel ca s-au agregat intr-un soi de fratzie care in nici 5 ani s-au infipt la Hollywood, desi n-ai da doi bani pe ei la prima vedere. Baietzii astia schimba intre ei functziile de regizor, scenarist, producator sau actor ca pe chilotzi si produc 2-3 filme pe an incadrate sub eticheta deja consacrata "the Apatow crew movies". Ceva in genul echipei Coen-Goodman-Turturro-McDormand sau Burton-Depp-Bonham Carter. Printre cei mai vizibili dintre trepadushii lui Apatow se numara multifunctzionalul Seth Rogen (cretzul barbos din 40 year...), actorul-scenarist Jason Segel si actorii Jonah Hill, Paul Rudd, Bill Hader. In plus, Apatow figureaza si ca producator pentru comediile recente cu Ben Stiller si Will Ferrell. Dintre filmele echipei Apatow, recomand:

Knocked Up a fost deja, in viziunea criticilor de aiurea dar si de pe la noi (=Gorzo), comedia anului 2007. E cu o tipa ambitioasa (Heigl din Grey's Anatomy) care face rost de un job nou la televiziune si, ca sa sarbatoreasca, isi face cadou o betzie urmata de sex cu un necunoscut agatzat la discoteca. Apoi ramane gravida. Apoi il cauta pe masculul necunoscut care se dovedeste a fi Seth Rogen, un evreu cretz, shomer, gras, dependent de marijuana care traieste din daunele platite de unu care l-a calcat cu mashina cand era mic. Ambitzia lui e sa faca un site cu scene nude din filme mainstream. Pentru asta se uita toata ziua la filme, impreuna cu un grup de preteni stoneri distrushi si fara ambitzii (care-s tocmai the Apatow crew). Restu filmului e despre cum incearca tipa bine si evreul cretz sa pastreze copilu, sa se puna pe o lungime de unda comuna care nu exista si sa isi tolereze faptul ca par veniti de pe planete diferite. Fata mai are si o sora maritata pe care a frustrat-o casnicia si care nu e cel mai fericit exemplu de urmat. Filmu musteshte de un realism pe care nu-l gasesti nici in comediile cu blonda de la drept, nici in ale lui Ben Stiller si nici macar in alea cu Tom Hanks si Meg Ryan. Dialogurile sunt brici cu un limbajul vulgar-natural, problemele ridicate si conflictele intre personaje foarte naturaliste, adica ca-n viatza, inclusiv doza de absurd pe care o gasesti la tot pasu-n viatza. Genial urmatorul schimb de replici:
El: I wanna fukk you doggy style!
Ea: No, i dont want you to fukk me like a dog!
El: It's not like that. It's ...a style! It's not like we're doing it outside!

Superbad e produs de Apatow si scris de Seth Rogen, cu aprox. aceiasi actori, acelasi stil, aceeasi savoare. Filmul asta e cu 3 distrushi (din nou, the Apatow crew) care vor sa-si piarda virginitatea pana se termina liceul dar ca sa aiba acces la gagici tre sa faca rost de un buletin falsificat cu care sa poata cumpara alcool pentru un chef inainte ca prietenele lor sa se imbete muci si sa si-o traga cu altzii. Seamana cu American Pie, aparent. Practic e cu totul altceva, extrem de realist si cu cele mai vulgare dialoguri din memoria recenta. Recomand versiunea UNRATED.

Walk Hard: The Dewey Cox Story. Scris de Apatow, asta e o parodie curata la filmele biografice despre muzicieni, tzintele principale fiind Walk the Line, ala despre Johnny Cash, si biografia lui Ray Charles. Dewey Cox e un tanar redneck (marele John C. Reilly care-si joaca personajul pe toata plaja de la 14 ani la 80) care si-a omorat din gresheala fratele cu o maceta cand era mic. Cu limba de moarte, fratele ii cere sa-i promita ca n-o sa-l faca de rushine si o sa ajunga un supermuzician de succes, ceea ce se si intampla caci Cox parcurge de-a lungul filmului ultimii 50 de ani de istorie muzicala americana, fiind pe rand cantaretz de country, gospel, rock, militant hippie si sfarshind intr-o colaborare cu un hip-hoper afacerist gen Puff Daddy. Toate astea sub atenta supraveghere a unei case de productzii evreiesti. Muzica e beton (nominalizata si la Oscar).

40 year old virgin e cel mai mainstream dintre toate si primul succes al echipei Apatow, despre un individ care la 40 de ani e ajutat de amici (the Apatow crew) sa isi piarda virginitatea cu o Catherine Keener divortzata cu copii adolescentzi, care invinge in competitzia cu o parashuta pasionata de sex anal si cu shefa eroului hartzuitoare sexuala. Sunt infricoshatoare momentele in care eroul, pentru a-si pierde virginitatea, tre sa isi vanda benzile desenate pe e-bay si sa se epileze pe piept.

Forgetting Sarah Marshall e favoritul meu, despre un tip caruia ii da gagica papucii, o veritabila lectzie de viatza din care avem totzi de invatzat. Tipul e muzician de sountrackuri si lucreaza la un musical cu papushile Muppets bazat pe Dracula. Tipa care ii da papucii (intr-o scena absolut monumentala) e o actritza de 2 lei care parvine ca vedeta a unui serial politzist de kkt cu William Baldwin. Tipul pentru care tipa ii da papucii e un personaj incredibil de mishto, un cantaretz englez hippie si plin de kkt, voce a trupei de succes meteoric Infant Sorrow, ultimate cheese rock god si un individ cu un accent ingrozitor care m-a facut sa ma tavalesc de ras la absolut fiecare replica pe care o scotea pe gura. In cartzile mele e comedia anului 2008 iar piesa de pe soundtrack, care are si clip oficial aici (in care apare si cacanarul hippie din film) e virala de-a dreptul, cred ca de la piesa aia din Oh brother where art thou n-am mai auzit una care sa fie propulsata in halul asta de filmul in care apare. De fapt, dupa buna traditzie a productziilor Apatow, intreg soundtrackul exceleaza: alte 2 superbitatzi sunt un cover Nothing Compares 2 U in dialect hawaian si Lamentatzia lui Dracula din musicalul la care lucreaza eroul.

Urmatoarele filme ale echipei Apatow care stau sa ne sara in carca si care cred ca definesc fara jena o noua epoca in comedia de la Hollywood (ceva ce nu s-a mai intamplat de la aparitzia lui Jim Carrey), sunt:
  • Get Him to the Greek, un fel de continuare la Forgetting Sarah Marshall, despre rockerul ala tembel de care pomeneam;
  • Pineapple Express, film stoner scris de Apatow, jucat de Seth Rogen,
  • Zack and Miri make a porno, regizat de Kevin Smith, cu Seth Rogen,
  • Year One, parodie la filme istorice si preistorice, cu Jack Black si junele din Juno
  • Funny People, colaborare intre echipa Apatow si Adam Sandler
  • Recent echipa s-a implicat si in animatzie: Monsters vs. Aliens, Horton hears a Who la care se adauga un nou film cu papusile Muppets.

8 comments:

Anonymous said...

In sfarsit, coane, i-ai facut dreptate lu' Apatow! S-ai traiasca familia si echipa!

Anonymous said...

Erata: Sa-i traisca, u know, mama ei de gramatica limbii romane...

Anonymous said...

Ce-ar fi putut iesi din Dewey Cox. Muzica superba, cateva referinte subtile...si un film de 2 ore si de un plictis fenomenal si cu gaguri aproape complet expirate.

Daca nu erau referintele la Beatles, superba perioada ''Beach Boys'', piesele si intepaturile la adresa lui Cash adormeam dupa primele 10 minute de tortura scenaristica.

Anonymous said...

cel mai complet pan acu a fost knocked up. am mari asteptari de la pineapple express. virgin la 40 de ani a fost ceva mai conventional in sensul unei comedii romantice clasice. printre altele n-am priceput de ce ar vrea cineva sa i-o traga lu' catherine keener. zau.

de remarcat Paul Rudd, cel mai mare scene stealer ever. cand intra baiatu asta in cardu, toti ceilaltzi devin elemente de decor. un fel de buscemi sau turturro. culmea, il vazusem prima data in Shape of Things unde are rol principal, dar nu mi-a sarit in oci. era mai tanar si mai sobru probabil.

Anonymous said...

Misto ce-ai scris tu aici, habar n-aveam ca este vreo legatura intre 40 year old virgin si superbad, singurele care le-am vazut pana acum din lista ta (si la care-am tors ca o pisica). :)) Acum le downloadez si pe celelalte.

Anonymous said...

Variantele de Pineapple Express de pe net nu-s grozave (desi e un telesync care merge).

Filmul e fainut, oarecum imi aminteste de primul film din seria Friday (si anume : Friday).

Tom said...

ce e cu atata trancaneala pe aici cand a aparut volbeat-ul

Li said...

oricum stiller face pipi pe ei cu tropic thunder :D mai au de mers baietii pana la nivelul ala