The Godmother

Palomar - the heartbreak soup stories

de Gilbert Hernandez

In satul mexican Palomar, Chelo este femeia cea mai puternica. Din pricina unei dereglari hormonale are trup de barbat si nu poate face copii dar a fost moasha la nasterea tuturor copiilor din sat. Recent si-a deschis o mica afacere, o baie publica cu shampon si sapun aduse de la oras, o afacere de succes caci in Palomar nu exista apa curenta. Toata lumea o respecta pe Chelo.

Armonia satului este rupta cand apare de nicaieri Luba, care e exact opusul lui Chelo - sani imensi acoperitzi doar cu un maieu, o fusta inflorata si o benditza colorata, par valvoi si negru, ce mai, o zeitza a fertilitatzii. Un singur lucru e cam nelalocul lui - Luba umbla mereu cu un ciocan asupra ei, unii zic ca e ceva legat de trecutul dubios. Treaba se agraveaza cand Luba isi deschide si ea o baie publica, ruinand afacerea lui Chelo. Caci, desi nu detzine tehnologie de varf si pretzurile sale sunt mai mari, totzi barbatzii vin sa faca baie la Luba, sa fie frecatzi pe spate, sa se joace cu baloane de sapun si sa se uite la sanii Lubei cand aceasta se apleaca sa regleze apa calda cu apa rece.

Parerile sunt impartzite si schizma satenilor nu intarzie sa apara. Femeile invidioase o vorbesc pe Luba de rau, o poreclesc vaca sau femeia cu 3 capete, dar copiii si barbatzii satului o iubesc nespus. Chelo incearca sa-si salveze afacerea shantajandu-l pe seriful satului sa o aresteze pe Luba sub pretextul ca e un pericol pentru populatzie sa umble mereu cu ciocanul ala la ea. Care ciocan se pare ca nu i-a ajutat prea mult caci, la un moment dat, Luba ramane gravida cu Casanova satului pe nume Manuel.

Nu intarzie sa apara nici inimile frante printre sateni, iar o bucatareasa din sat se specializeaza in Heartbreak Soup - supa care itzi impietreste inima astfel incat sa nu mai suferi niciodata din dragoste.

Cam asta e subiectul primului capitol din romanul de 3 kilograme Palomar. Pana la urma Luba e aleasa primaritza iar satul Palomar intra intr-o epoca a matriarhatului care dureaza 20 de ani, cam cat i-a luat lui Gilbert Hernandez sa serialieze acest foileton BD. Pe parcursul povestii sunt urmarite destinele satenilor, care erau mici si jucau fotbal cand a venit prima data Luba in sat iar la sfarsit sunt mari si prosti, unul prin puscarie, altul gay prin Los Angeles, altul ramas in sat ca profesor de acordeon, altul gras si parvenit, iar satul e zguduit periodic de evenimente cutremuratoare - aparitia primului cinematograf in sat, aparitia primului american dupa care-s in limba toate fetele, moartea oligofrenului satului, aparitia fustelor mini dezaprobate de sherif, aparitia unui criminal in serie, maritatul Lubei cu un redneck monosilabic dar bun la pat - gest care dezintegreaza toata ratiunea de a exista a barbatzilor, alungarea din sat a fiicei lesbiene a Lubei, plus o invazie tragica a maimutzelor si o vrajitoare care face o profetzie beton: In 1998, american moviemaker Steven Spielberg wins an Oscar for his adaptation of The Catcher in the Rye. Art then is legally declared dead. The Soviet Union will switch over to capitalism. But not to be outdone, the U.S. sinks into fascism (a se tine cont ca povestea a fost scrisa in anii 80).

Palomar e comparat adesea cu opera lui Garcia Marquez with the exuberance of soft porn and the passion of soap opera (de fapt opera lui Marquez implica elementele cu pricina). O sa zicetzi ca vorbesc tampenii, dar departe de mine gandul. Comparatzia cu Marquez nu am inventat-o eu, ci criticii literari, si se datoreaza elementelor fantasy (=ok, realism magic) inserate subtil intr-un cadru latino din care infloreste un sentiment de cotidian fabulos si epopeic. Acuma nu va spun care-s elementele fantasy ca de obicei alea-s tocmai spoilerele povestii, dar oricum sunt delicioase si deloc nelaloc.

Volumul Palomar e una din cele 10 benzi desenate de citit intr-o viatza, conform Top 10 ALL-TIME Graphic Novels al revistei Time. Aceeasi revista Time care a bagat Watchmenul lui Alan Moore, Ubikul lui Philip Dick, Neuromancerul lui Gibson si Snow Crashul lui Stephenson in topul celor mai importante 100 de romane de limba engleza ale ultimului secol trecut. Asta in conditiile in care la noi inca sunt considerate literatura pentru copii de catre diversi "intelectuali" care ori nu le-au citit, ori au incercat sa le citeasca si si-au pierdut rabdarea, ori nu le-au priceput si n-au stiut cum sa spuna.

Revenind la Palomar, acesta este unul din cele doua foiletoane (al doilea e Locas) care alcatuiesc seria de benzi desenate creata de fratzii hispanici Hernandez, serie intitulata Love and Rockets, pe seama careia e pusa renasterea benzilor desenate indie de acu 25 de ani. Pe parcursul celor 25 de ani seria a fost colectata intr-o gramada de volume paperback pe care nu stii de la ce capat sa le incepi dar recent Fantagraphics Books au reusit sa sistematizeze seria dupa cum urmeaza:

• tomul hardcover Palomar, continand foiletonul scris de Gilbert Hernandez
• tomul hardcover Locas, continand foiletonul scris de Jaime Hernandez
• volumul paperback Beyond Palomar, prequel la Palomar in care se destainuie de ce Luba are mereu ciocanul la ea
• volumul paperback Amor y Cohetes, care contine umplutura seriei, povesti scurte fara legatura cu cele doua linii narative

Astea colecteaza cam 1500 pagini din Love and Rockets, la care s-ar mai adauga si diverse spin-offuri scrise de cei doi frati dupa ce s-au separat ca branduri, cum ar fi povestile fertilei Luba dupa ce emigreaza in SUA cu fetele ei cu tot.

- plusuri: lucrare maiastra, de referintza, sunt prea multe motive pentru a fi ridicata in slavi

- minusuri: culorile alb-negru si desenele caricaturale pot fi descurajante dar dupa cateva pagini nu mai deranjeaza, plus ca sunt destul de expresive; nu poate fi citita in pat sau pozitzii care presupun sa ai o mana ocupata

- recomandare: fanilor literaturii latino fantasy (Saramago, Marquez etc.), fanilor telenovelelor mexicane si oricui apreciaza o epopee pasionala bine povestita