Sunday, January 13, 2008

Avortul la romance si filmul lui Mungiu





Nu ma mai socheaza de ceva vreme ca femeile par a fi cele mai dezinformate persoane in problema avortului in conditiile in care, cel putin sub aspect tehnic, ar trebui sa fie cele mai interesate. Ma socheaza insa sa gasesc halul asta de dezinformare mascat in cuvinte alese la intelectuali rasatzi precum terorista Luciat in replica adresata lui stefan la opinia omului despre filmul lui Mungiu, opinie pe care o gasiti aici, pe blogul omului care a emis-o (cum e si firesc, ca de aia si-a facut blog). Cum nu e firesc insa, Luciat a gasit de cuviintza sa continue dezbaterea in alta ograda, pe propriul blog, si sa o transforme in avalansa de injurii cu ajutorul unei mici armate de fanfaroni care-si fac veacul pe-acolo, si care finalizeaza fiecare comentariu cu un ranjet, probabil pentru a masca fisurile din obraji. Un loc amarnic in care m-am nimerit din simplul motiv ca imi invocasera numele si, vorba Bibliei, unde e numele meu sunt si eu, dar cand sa ajung acolo, aflu ca fara sa ma intrebe si fara sa ma cunoasca, imi desenasera mustatzi, coarne si grohaiau la mine pentru a fi avut o opinie diferita de a idolului lor care, de la inaltzimea patronatului, ii batea pe spinare si le arunca semintze intru incurajare. Folosesc ocazia pentru a testa noua metoda de blog marketing propusa de Luciat - barfa si josnicia, de a disemina o serie de informatii si opinii pe seama problemei dar si pentru a atrage atentzia asupra unor aspecte din filmul lui Mungiu care au scapat celor cu Attention Deficit Syndrome[1]. Nu in ultimul rand, mai avem si dilema: cine e victima in filmul "432"?

1. Sa fie un film despre dramele comunismului? Avortul din filmul lui Mungiu a fost la fel de ILEGAL atunci ca si acum, si s-ar desfasura si astazi in conditii similare (probabil cu un update tehnologic). Ma infioara ideea ca sunt oameni care n-au inteles ce inseamna titlul filmului 4 luni, 3 saptamani si 2 zile. E ca in proverbu ala cu mancarimea din fund si cand te uitzi, vezi ca intrase un elefant in el[2]. Nu stiu cum a reusit Luciat si fanfaronii sa invarta discutzia in jurul conceptelor de celula si emanciparea femeilor, cand in film e vorba de un fat de aproape 5 luni, varsta la care unii copii s-au nascut si au supravietuit in incubator. E drept ca nu arata ala pe care l-au aruncat la gunoi de 5 luni, dar asta e problema efectelor speciale.
2. Nu doar ca au calcat complet pe langa titlul si tema filmului, dar Luciat si fanfara imi amintesc de o vecina de-a bunicilor, de la tzara, care facuse o gramada de copii pentru alocatzia de stat si cand o apuca regretul arunca pietre dupa ei urland: "Eu te-am facut, eu te omor!". Aici intervine discutzia pe tema dreptului mamei de a lua decizii asupra unui corp strain, pe care corpul ei il contzine provizoriu. Discutia se poate lungi - e o relatzie de incluziune, de apartenentza sau de putere? Te omor pentru ca pot, ne sugereaza Luciat ca fiind atitudinea corecta a femeii moderne.
3. Luciat se rasteste cu autoritate ca nici noi, nici stiintza nu avem dreptul sa spunem ce e omul, ci dictzionarele sale de-acasa si legea de dupa 1990 din Romania. Pai nici macar legea asta nu permite avortul dupa 3 luni, dar unul din defectele la care Luciat tzine cel mai mult este de a folosi cuvintele din placere, nu pentru utilitatea lor. Conform teoriei dumisale, daca e mic, prost, doarme toata ziua in lichid amniotic si n-are blog, omul nu mai poate fi numit om. Conform acestei teorii, cunoscutul barfitor al blogosferei vic, om de nimic, ar trebui omorat.
4. S-a indignat poporul ca o consider pe bruneta din filmul lui Mungiu proasta. Tin sa atrag atentia celor care nu sunt in stare sa discearna intre actor si personaj (se intampla fanilor telenovelelor), ca nu incercam sa-i conving ca doamna Vasiliu ar fi proasta, ci personajul jucat de ea.
5. A fost Bebe un monstru? Sustin in continuare ca

  • avea si omu problemele lui, la fel ca femeile care avorteaza
  • era angajat intr-o situatie de risc major, clientul nu avea toti banii si a facut pe dracu in 4 sa nu-i satisfaca bunele conditzii de prestare a serviciului
  • se afla intr-o situatie de monopol local si isi dirija afacerile ca atare (se practica si prezent, nu e o drama a epocii ceausiste)
  • folosea metode de chiuretare artizanale superioare totusi fata de standardele Freddy Krueger[3] ale epocii
  • e posibil ca azi personajul sa fie seful unui cabinet de planning familial
  • s-a achitat de serviciu iar clientul a plecat satisfacut, direct la restaurantul hotelului unde s-a ghiftuit ca o doamna ce era

6. Mutand discutia in cercul select de pe blogul lui Luciat si aruncand mesaje indignate pe e-mail, subiectul s-a transferat spre domeniul social: sarcinile nedorite sunt rezultate ale violurilor, ale metodelor contraceptive care au 20% rata de esec sau ale cruzimii soartei. Iar avortul e arma cu care prevenim mortalitatea infantila (!).

Sa trecem in revista cateva informatii realiste: in 1990, Romania a adoptat dreptul la avort ca pe toate celelalte simboluri ale libertatii - prin abuz. E printre tzarile foste comuniste cu cea mai drastica scadere a populatiei, continua de atunci si pana azi (desigur, natalitatea nu e singurul factor). Suntem inca pe locul 1 in Europa in ce priveste numarul avorturilor. Se pare ca in 1990 a intrat in tzara supereroul The Aborter, provocand un numar de avorturi de 5 ori mai mare decat in 2007, primul an in care situatia e considerata stabila, in sensul ca au loc mai multe nasteri decat avorturi. In anii 90, numarul avorturilor a fost triplu fatza de al nasterilor. In 1990, 1 milion chiuretaje pe an. Aproape 120 pe ora. DOUA pe MINUT! Daca ar fi sa luam in serios ineptzia comentatoarei lindabelinda legata de faptul ca sarcinile nedorite sunt cauzate de rata de esec de 20% a metodelor contraceptive, ar insemna ca in Romania, in 1990, au avut loc 4 milioane de ejaculari pe parcursul intregului an. Sau, altfel zis, 4 milioane de romani au ejaculat O DATA in tot anul, iar restul (pana la o populatzie masculina potenta de, sa zicem grosolan, 9-10 milioane) au stat pe uscat, probabil afectati de drama Revolutziei din 89. Stressul se pare ca nu a trecut, pana prin 1995 fiecare dintre barbatzii Romaniei a avut, extrapoland statistic, maxim 1-2 partide de sex pe an. C'mon, we're not that lame! Mai degraba as crede ca cele 1 milion de sarcini nedorite din 90 au fost rezultatul violurilor pricinuite de entuziasmul Revolutziei. Ori 1 milion de flacai sfashiind prezervativele din prea multe pasiune. Dar, trebuie sa-i acordam credit si lui Luciat - s-au economisit 1 milion de alocatzii lunare de la stat, o gramada de mancare si s-a redus mortalitatea infantila, iar femeile au avut sansa de a mai ramane o data gravide si de a avea 2 avorturi in acelasi an, doar asa, ca sa demonstreze ca se poate - o alta proba olimpica la care suntem campioni in Europa (4 avorturi pe cap de romanca din 90 incoace).

Asadar, recomandarile lui Aron Biro pentru a micsora statistic riscul de sarcina nedorita:

  • evitarea partidelor de sex cu persoane baute agatzate in pub-uri, like there's no tomorrow
  • evitarea zgarierii cu dintzii sau unghiile a prezervativului
  • evitarea contraceptivelor expirate
  • evitarea sexului atunci cand femeia are diaree apoasa sau criza bulimica, ceea ce duce la riscul de a nu digera pastilele
  • if all else fails, sex strict anal, oral sau deloc
  • if that fails too, va rog sa ma contactati pe e-mail, inseamna ca Jesus is back si odata cu el, Apocalipsa!

Opinii de la popor adunate si inapoi la popor date, care justifica sexul anal:

  • contraceptzia e tratament paleativ impotriva unei boli incurabile, sarcina
  • faptul ca pastilele cutare au rata de risc de 20% justifica atitudinea sportiva a romancelor fatza de avort
  • a avorta e asemanator cu a da papucii prietenului, doar ca se rezolva cu mai putzin scandal

P.S. Am discutat la un moment dat cu amicul exty asupra ingrijorarii ca cititorii blogurilor sa nu inteleaga textul pe care il citesc. Ingrijorarea mi-a fost confirmata de debaterii cu care m-am confruntat pe blogul lui Luciat, in special de vic, ponegritor specialist al blogosferei, paradoxal fara blog personal, care prefera postura parazitara si caruia ii scapa cam toate aluziile, comparatiile si metaforele care nu sunt ticuri verbale. Dupa cum i-am promis, pentru oameni ca el voi initia un Aron Biro Companion*, in care prin note de subsol sa incerc sa acord un ajutor publicului deficitar in acest sens:

  1. un sindrom specific erei informationale, blogosferelor si cititorilor de e-books, prin care capacitatea de focalizare a cititorului scade pana cand activitatea de a citi si gandi in acelasi timp e inlocuita cu activitatea de scanare in cautarea unor cuvinte cheie si provoaca o reactie impulsiva la acele cuvinte cheie.
  2. o variatie personalizata a proverbului There's an elephant in the room and noone noticed it. Fukk off, vic, pe asta nu tzi-l mai explic.
  3. Freddy Krueger e un personaj al seriei de filme horror Nightmare on Elm Street, al carui simboluri distinctive sunt un pulovar cu dungi rosii si o mana cu gheare metalizate, care, intuitiv, ar putea fi folosita la chiuretaje
  4. "Companion" e un termen care desemneaza o categorie de publicatii care apropie scriitorul de cititor colectand note de subsol, explicand referintze incrucisate si explicand aluzii in situatiile in care scriitorul e prea subtil sau cititorul e prea prost.

In final, o observatie pentru a impiedica devierea subiectului. Acest articol nu e despre avort si drepturile femeilor. E despre prostie si iresponsabilitate. Nu te acuz de a fi facut un avort. But don't be fukkin proud about it.

10 comments:

Anonymous said...

Unul din motivele pentru care bloghiştii scriu un articol pe blogul personal în loc să lase un comentariu e deplina libertate pe care şi-o asigură astfel. Nu le şterge/modifică nimeni textul. În plus e mai vizibil şi poate să antreneze mai mulţi oameni în discuţie. Atâta timp cât lasă un link spre discuţia originală, e OK din punctul meu de vedere.

Anonymous said...

Mie ce mi se pare sf e ca trebuie sa se faca un film care sa aiba sanse, din pacate, la oscar, ca sa realizeze populatiunea (si printre ei si eu) cum sta treaba cu avorturile in romania. Habar n-aveam de cifrele alea astronomice. In rest, much ado despre un film de 2 lei cu actori buni. De aratat la liceeni, totusi.

Anonymous said...

de unde ai statisticile alea despre avorturi?

Aron Biro said...

presa fel de fel. de exemplu, ce-mi iese la primul googleit ar fi
http://www.hotnews.ro/arhiva/articol_1236726/sfert_milion_avorturi.htm

apoi se rasfira treaba si cu cat citesti mai mult cu atata iti vine sa te sterilizezi.

Anonymous said...

Eu nu va inteleg. De ce discutiile de genul asta se repeta de fiecare data cand un film vag peste mediocru iese din gramada. Sa fie datorita pomparii de fonduri in marketing sau datorita faptului ca lumea chiar nu mai are ce scrie pe bloguri ?

Personal asteptam niste comentarii de albume. Am vazut si la luciat topicul si ce trafic a generat si mi-a iesit pe nas din primele paragrafe ideea. Ea scrie despre carti, tu scrii despre muzica, graphic novels si cultura underground in general. Despre avorturi se scrie la umplutura, nu pentru trafic si comentarii...

Aron Biro said...

cmon, man, avortul tzine de cultura underground.

Anonymous said...

Right :) . Pana si Marina Almasan s-a gandit sa invite 20 de oameni sa-si dea cu parerea pe tema. Cred ca vreo 15 din aia au scris si pe topicul amintit de tine...

Anonymous said...

pentru ca la noi n-au existat filme de popularizare a metodelor contraceptive, poate? deci e dublu impact ca jc van damme

Anonymous said...

honestly, mi se pare ca esti cam prea dur de data asta. my 2 cents.

Anonymous said...

Frumos post, bine tratat si argumentat. Din pacate nu prea se face mare lucru cand e vorba despre contraceptie. Fiecare femeie aflata in pragul deciziei de a face un avort (exceptand cazurile dramatice - victimele violurilor sau cele care dezvolta un fat cu malformatii etc) se gandeste prea putin la copil ca la o fiinta umana, cat la o greseala care-i incurca socotelile. Iar acest lucru se datoreaza in mare parte si "relaxarii" cu care este tratat subiectul de la Revolutie incoace. Filmul nu l-am vazut, asa ca nu pot comenta nici pozitiv nici negativ pelicula regizata de Mungiu.