M-am maritat cu un comunist!

Invasion

sezon unic

Romanul lui Jack Finney din anii 50, Body Snatchers, cred ca vine undeva imediat dupa Dracula si Viatza lui Isus in ce priveste numarul de ecranizari (sau remakeuri) oficiale si neoficiale. Anul asta a iesit, de pe mana neamtzului Hirschbiegel (Der Untergang) a patra ecranizare oficiala. La cele patru se mai adauga doua filme identice cu titlurile schimbate, o sumedenie de seriale, plus romanul Stepford Wives a lui Ira Levin, un fel de parodie feminista la romanul lui Finney, la randul sau cu doua ecranizari la activ. Plus cateva zeci de filme care folosesc ideea asa, pur si simplu, ca facand parte din folclor si aici adaug si sumedenia de seriale despre oameni rapitzi de extraterestri si adusi inapoi (X-files, Taken, 4400 etc etc etc). Nu trebuie neglijat nici episodul Simpsons intitulat The Immigration of the Body Snatchers.

In mare parte mitologia creata de Finney e usor inrudita cu mitologia zombie, daca nu cumva se trage de-a dreptul de-acolo. Tema de baza e instrainarea casnica, mai precis un fel de n-am stiut cu cine ma marit. In spatele instrainarii apar fel de fel de motive - stressul, satulia, dezumanizarea, coruptzia, manipularea precum si paranoia anticomunista din anii 50 care e ingredientul principal din romanul lui Finney (trebe pomenit aici si filmul I Married a Communist!). Legatura cu zombie apare cand ne dam seama ca They are us! si cand oameni care candva ne erau dragi se poarta ca si cum si-ar fi tras-o cu altcineva si nu stiu cum sa ne spuna. Cand de fapt adevarul din spatele comportamentului dubios e ca trupul le este posedat de un body snatcher si sufletu li s-a vaporizat complet sau au fost clonatzi sau asa ceva. Diferentza esentiala fatza de zombie e ca in tema lui Finney intereseaza mai mult cine e de vina, who are the body snatchers si cum ii putem salva pe cei dragi de instrainare, in timp ce la tema lui Romero e mai important cum sa scapam de cei dragi si sa ne prefacem ca nu i-am cunoscut niciodata. Poate in asta sta si explicatzia numeroaselor ecranizari - e vorba de teme eterne, de bantuirea carora n-o sa scapam niciodata.

Ce vreau de fapt sa va spun nu e despre remake, ci despre serialul Invasion din 2005, care a mers cale de un sezon inainte sa i se puna frana. Se pare ca e blestemul scenaristului-producator Shaun Cassidy sa nu poata duce seriale mai departe de un sezon, dupa cum v-am povestit si legat de serialul cu care dansul a debutat, American Gothic. Nu mi-a sarit in ochi din prima ca titlul Invasion ar avea ceva de a face cu romanul lui Finney, care tehnic vorbind se intituleaza The Body Snatchers. Abia prima ecranizare a romanului s-a numit Invasion of the Body Snatchers si probabil in baza asta serialul lui Cassidy a reusit sa se fofileze de la a declara vreo asociere oficiala si totusi sa foloseasca un titlu cu rezonantza (identic cu al ultimei ecranizari dupa Finney), aceeasi tema, dar cu alte personaje si cubanezi in loc de comunisti. La care mai adaugam un ingredient la moda in serialele TV, extraterestrii acvatici (am mai pomenit de serialul Surface) care in general scutesc producatorii de efecte speciale costisitoare, e destul sa aprinzi o lanterna in apa.

De partea buna, serialul Invasion arata superb. Totul se petrece in parcul natural Everglades, Florida, culorile si peisajele au un minunat efect relaxant, o binevenita diversiune de la serialul House MD in care totul se intampla in doua birouri si coridoru dintre ele. Un alt lucru bun e ca Shaun Cassidy isi recicleaza personajul din American Gothic, sheriful demonic Buck. Aici il cheama altfel dar e tot sherif, cu aceeasi ochelari, aceeasi freza doar ca in loc sa fie posedat de Satana e posedat de body snatchers.

Mai precis, in urma unui uragan de ala nasol de-al lor, un orashel din Florida ramane izolat, fara apa potabila, vai de capu lui si in carantina. Dubiosul sherif Tom ia problema in mana si pastoreshte comunitatea spre binele ei. Problema e ca o gramada de oameni au disparut in timpul uraganului si sunt gasitzi ratacind prin mlashtini in fundu gol. Respectivii isi revin incet incet dar nu mai sunt in apele lor asa ca sheriful Tom organizeaza la biserica o adunare a supravietzuitorilor uraganului din care aflam ca si sheriful Tom a fost candva un om obisnuit dar s-a ratacit prin mlastina si l-au gasit ratacind in fundul gol. Personajul antagonist este un padurar cubanez a carui nevasta a divortzat si s-a maritat cu sherifu Tom, deci va datzi seama what's at stake here. Partea haioasa e ca paduraru asta e Cole din Sunset Beach, nu credeam sa-l mai revad vreodata. Paduraru asta are un cumnat care e specialist in extraterestri si ei doi se prind ca oamenii in fundu gol sunt clone ale unei rase Peshtiliene care duplica ADN, cu conditzia sa n-ai diabet.

Serialul are o doza rezonabila de tensiune, imagine mishto si production values superioare, care au pricinuit discontinuarea serialului dupa sezonul 1 din cauza de costuri. Din fericire, acest unic sezon a fost incheiat intr-un mod rezonabil spre deosebire de celalalt esec financiar a lui Cassidy (American Gothic). Asa cum ne-a invatzat Spielberg acu 35 de ani, un film cu extraterestrii, ca sa fie luat in serios, trebuie amestecat cu o problema de familie - divortzuri, copilashi care vad extraterestrii sub pat, vecini sufletisti dar si vecini invidiosi, plus o armata in care sa n-ai niciodata incredere.

Vina cea mai mare a serialului e ritmul extrem de lent, mai lent chiar decat al ultimului sezon Lost. Ca subiectu e reciclat si tema fumata nu e o tragedie - spre deosebire de toate serialele cu abductzii pe care le-am vazut, Invasion pune accent pe probleme umane si nu pe actziune, stie sa intoarca plotul intr-o poveste evolutzionista despre xenofobie, shovinism, bozgori si romani, instrainare si lacomie, PRM si UDMR. Daca incepea de pe la jumatatea sezonului era chiar cool.