Saturday, April 07, 2007

Muzica vorbita pe la spate
-march ideas-

Sentimente pozitive

1.Neurosis, domle. Mama si tata generatziilor postmoderne post-rock si post-metal care infecteaza industria indie-rock din zilele noastre a scos album nou, Given Rising. Am tot incercat sa desfiletez un robinet si pana n-am pus albumu asta n-am reushit. Shit, man, potzi scoate cuie cu muzica asta. Cu ocazia asta mi-am amintit sa revin nostalgic si la geniala colaborare Neurosis and Jarboe, aia cu Mother, deliver me... Cine n-a auzit de Neurosis poate incepe de la clipul asta sau de aici.
2.Type O Negative e motiv de desfacut o bere caci a scos in sfarsit albumul oficial, fara taieturi si reclame, si e foarte tare precum si extrem de divers pt standardele trupei. Album de primavara tomnateca, cu soundul unic al trupei, la care nici epigonii nu indraznesc sa aspire.
3.Intr-un tarziu s-a lamurit lumea ca trupa Magyar Posse nu e un cvartet de bozgori care canta ceardashuri, ci un post-rock destept cu voce, multe clape si clopotzele, mai divers decat prevede regulamentul genului. A venit albumu nou, Random Avenger. Nu pare nimic nou, dar imi era dor si albumele vechi nu le am la indemana. Ii puteti asculta aici.
4.Si tot post-rock, dar unu mai special asa, e Crippled Black Phoenix, proiect al unor membri din variate directzii: triphop (Portishead), postrock (Mogwai), doom (Electric Wizard). Rezultatul are 2-3 piese de umplutura dar in cea mai mare parte evadeaza din canoane cu solouri de chitara misto, voce de Radiohead si un iz general de Chroma Key. Adica semnificativ mai divers decat rockul de contemplat shireturile cu care se delecteaza tinerii mizantropi ai noului mileniu, in ciuda sampleurilor ambientale de pe pagina myspace a trupei.
5.Unsane de la Ipecac zice ca canta hardcore plus noise. Ma bucur ca nu (mai) e asa. E un grunge rastit cu ritmuri industrial, fara politica, pontaj si condica, fara tzopait de pe un picior pe altul, mai aproape de ultimele Killing Joke decat de Biohazard.
6.Melvins-Crybaby e un ghiveci de acu catziva ani cu 100 de invitatzi, de la Mike Patton la piese country cu Hank Williams III plus Leif Garret facand cover la Smells Like Teen Spirit. Haios. Si ca sa nu vorbesc in abstract, uitati-va la clipul Stoner Witch de acu 20 de ani al uneia din cele mai influente trupe metal, careia doar tunsoarea i-a stat in calea succesului. Pt mai multe detalii, vezi si cronica Melvins and Lustmord.
7.Am gasit o piesa faina, cu coruri monumentale si solouri gratzioase pe noul Machine Head. Nu stiu care e, ca pe Ipod Shuffle nu afiseaza piesele, dar tre sa revin asupra albumului.
8.Virgin Black sunt niste australieni foarte gotici si destul de interesantzi cu voci lamentate pe "ritmuri" doom, mai simplisti decat Lacrimosa dar cu mai multa imaginatzie decat Haggard si My Dying Bride (in ultimii 8 ani). Au chiar o pesa cu titlul Lacrimosa. Baietzii si-au propus sa scoata cu Orchestra din Adelaide 3 albume - unu simfonic, unu metal si unu combinat. A aparut cel combinat: Requiem Mezzo-Forte. Pt lamurire, un clip cu sunet slabutz dar o piesa reprezentativa aici. Una din ultimele trupe competente ale genului.
9.Professor Fate e un Ulver mai rock sau un Arcturus mai electro, eventual un remix Arcturus. Apare si Garm la voce, are si multa umplutura dar si cateva pese beton.
10.Six Organs of Admittance e una din trupele de folk apocaliptic de sub aripa Current 93. Din pacate cam slabutz la voce, majoritatea e instrumental, axat pe chitara rece si tot felu de experimente de ambiantza. Mai putzin apocaliptic, mai mult etno.
11.Big Business e un Motorhead melodios si mai stoner despre divortzuri si probleme de familie, cu doar un bas, o baterie si o voce. Pe blabbermouth scrie ca e surprinzator cate stie sa faca trupa cu atat de putzina logistica si au dreptate.

Sentimente negative

1.Boris e o trupa cu doua taisuri, cand geniala cand oribila. Cum eram intr-o pasa pozitiva, datorita albumului cu Michio Kurihara, am zis sa ascult si colaborarea cu Keiji Haino, ceva mare scula pe bascula postmodernist japonez. N-am facut fatza, rezultatul e un haos de skelalaituri, scrashnituri si pisici schingiuite cu o inregistrare infecta. Viatza e prea scurta pt asa ceva.
2.Ultima recomandare extatica de la metalfan, finlandezii Waltari, s-au dovedit o parodie de album in sensul nasol al cuvantului. Comparatiile cu proiectele lui Patton sunt hazardate din exces de zel si datoria redactziei de a afirma ca apare un album metal bun in fiecare saptamana. La Mr.Bungle era o optiune de stil, la Waltari e o lipsa de optziuni mai apropiata de momentele parodice ale lui Artan sau Vitza de Vie. Si tot de acolo, Maylene and the sons of disaster, un hard rock imprastiat si incompetent la toate capitolele pt care o propozitie in plus ar insemna resurse irosite.
3.Circulus sunt o trupa retro cu faze de Loreena McKennitt si Cocteau Twins, cam parodic si cam excesiv de retro pt dispozitia mea actuala. Ca sa pricepetzi ce e parodic, aveti un clip haios aici.
4.Traditzia instaurata de trupa Adramalekus in Romania este dusa mai departe de vajnicii Rising Shadow care au intrat definitiv si curajos pe teritoriul parodiei cu prima piesa stoner romaneasca: delectatzi-va cu ea aici.

Dobitocul lunii: unii dintre noi ni-l amintim sub numele SufletRau, altii ni-l amintim sub denumirea de FufletRau, dar totzi ni-l amintim ca pe un poet nihilist care bantuia acu vro 3 ani forumurile de rockeri ale patriei. Anuntz cu o strangere de inima revenirea marelui poet, de data asta sub poreclele Memnoch sau EcceAxisMundi. Prima mare lovitura a maestrului este sa traga cate o lista top 10 pe fiecare forum pe care intra, care contzine aceleasi titluri, dar difera ordinea de la un forum la altul. Bunaoara, in 19 martie pe metalfan Hesse o surclasa pe Anne Rice cu vampirii ei si 24 de ore mai tarziu, pe forumul psychometal, Diavolul Mnemoch era mai tare decat Hesse si Salinger iar Marquez disparea definitiv din top. Urmarim cu atentzie evolutzia topului in sezonul primavara-vara si asteptam cupele europene. Hesse e la blat, are doua echipe in divizie. In amintirea vremurilor bune, o poezie...
un graunte de nisip ...
ce-si dorea si el putere
un graunte , un nimic
ce putea doar sa mai spere

7 comments:

marius said...

year zero!

diana said...

Ia sa caut si eu aia cu garm. Poate incerci si albumul nou 65daysofstatic daca nu ai facut-o deja.

cristee said...

cand scrii ceva despre (sa zicem) terje rypdal, tom waits si ba cissoko ?

d said...

Professor Fate! :D

prowler said...

yay: neurosis, cbphoenix, magyar posse (desi nu e nou)

nay: professor fate - lalaiala cheesy

si wtf, ai ascultat si al 2lea album circulus? e mult mai misto.
primu m-a incantat mai putin, dar al 2lea e mai putin..pixie-ish :P ceea ce e bine

krossfire said...

Hmm..pentru ca tot mi-ai sarit in cap la articolul cu Lake of Tears, voiam sa-ti vad preferintele muzicale. Nu ma dau in vant dupa ele insa imi place ca avem totusi o parere comuna:

Waltari sunt o trupa slabuta. Am ascultat si albumele vechi si tot nu pricep de unde extazul celor de la metalfan pentru baietii astia.

krossfire said...

Daca tot iti place avantgarde-ul ai putea face o retrospectiva a multelor proiecte prin care s-a perindat Garm. (accent pe Arcturus, unde Vortex l-a cam depasit - in cazul in care nu se despart anul asta)