X-men

Dintre toate francizele Marvel, poate chiar dintre toate francizele de intersectzie BD-cinema, creca datoram cel mai mult seriei X-men. Sau, din alt punct de vedere, X-men e de vina pt avalansha actuala de blockbustere cu supereroi. Treaba sta cam asa:

• La un momendat cei de la Marvel au realizat ca n-o sa faca niciodata bani cu filme de duzina adresate comic-fanilor, ci ca tre sa pluseze la profesionalism pe toate planurile - regizor, actori, efecte speciale, teme sociale de larga relevantza. X-men a fost prima mare investitzie in aceasta directzie. A fost prima serie de ecranizari BD (din ceea ce putem numi noul val, deci facand abstractzie de experimentul izolat al lui Tim Burton cu Batman) care a optat pentru un regizor serios si sobru, anume Bryan Singer, pe atunci un nume hot dupa succesul (de Oscar) cu Usual Suspects. Singer a facut primele doua X-men, apoi a produs serialul House MD, apoi s-a intors la BD cu relativ ratatul Superman Returns si recent a anuntzat ca se intoarce la Marvel pentru a face inca 2 filme X-men. ;
• A fost prima serie de ecranizari BD care a angajat actori seriosi in mod consistent. Ian McKellen si Patrick Stewart in rolul celor doi antagonisti (Magneto si Xavier) lideri a doua miscari de integrare (pe cai diferite) a mutantzilor marginalizatzi social. Hugh Jackman in rolul lui Wolverine care avea sa devina personajul principal al seriei, avand deja doua filme dedicate lui. Oscarizatele Halle Berry, Ellen Page si Anna Paquin (Sookie din True Blood - da, are si un Oscar nefericita) si o gramada de gagici misto in roluri de mutantzi. Si Brian Cox in rolul creatorului lui Wolverine, inlocuit ulterior, din pacate;
• A fost prima serie de ecranizari BD care a aruncat in joc teme socio-politice (strategie adoptata aproape unanim in ultimii ani). Aici e vorba de supereroi aflatzi fie in postura de untermensch marginalizatzi social,  fie de ubermensch care vor sa rastoarne ordinea sociala. Ancorarea conflictului in holocaustul evreiesc (caruia Magneto i-a fost supravietzuitor), in politica americana recenta, in teme marxiste, LGBT si alte teme de amploare similara au creat o noua categorie de public al ecranizarilor BD, facand posibile incasari record pentru acest gen de filme (din topul 5 al celor mai de succes filme ever, 2 sunt ecranizari Marvel - Avengers si Iron Man 3);
• A fost seria din care avea sa se desprinda un trend comercial de filme despre societatzi supranaturale, inclusiv in televiziune (seriale ca Heroes, True Blood)

La ora la care scriu randurile astea nu-mi amintesc prea multe detalii din ce se intampla in primele 3 filme X-men caci le-am vazut acu 10 ani. Am ramas totusi cu senzatzia inovatziilor mai sus amintite - cel putzin in filmele lui Singer, caci X-Men 3 mi-a cam trecut pe langa urechi fara sa lase vreo urma. Am observat in lumina maratonului Marvel pe care l-am facut recent ca intre timp au mai iesit inca 3 filme X-men de diverse calitatzi, care evolueaza seria in directzii interesante menite, sper, sa convearga cu cealalta filiera Marvel - seria dedicata echipei The Avengers.

Cu X-Men Origins: Wolverine am fost umpic dezumflat de slaba calitate a efectelor speciale (la un momendat apare Patrick Stewart facut integral pe calculator - n-au avut bani nici macar de un cameo?). Protagonistul e cel mai iubit personaj al seriei, Wolverine, jucat tot de Hugh Jackman care a tzinut neaparat sa aiba un film dedicat lui in care sa exploreze psihologia personajului. Originile sunt explorate destul de bine, psihologia mai putzin - scenariul fiind o carpitura ce a lasat impresia periculoasa de cel mai slab film al seriei. Mie mi s-a parut totusi mai bun decat X-men 3, in primul rand pentru ca il introduce pe Deadpool, un personaj interesant al mitologiei Marvel, si pentru ca detaliaza originile eroului in detalii bogate - de la copilaria lui Wolverine ca varcolac alaturi de fratele sau vitreg, la relatzia amoroasa cu empata Silver Fox, implicarea in organizatzii paramilitare care ii bantuie prezentul si amnezia careia se datoreaza macinarile sale psihologice. Un film prost, dar cu ambitzii, in care s-au cusut cu atza alba multe fragmente de calitate, pe care le-as pune pe seama regizorului Gavin Hood (sudafrican venit din zona indie cu oscarizatul Tsotsi, mai recent autor al lui Ender's Game).

Nemultzumit de rezultat, Hugh Jackman a tzinut neaparat sa mai aiba un film dedicat lui, recentul The Wolverine, de data asta realizat de James Mangold (Girl interrupted, Walk the Line). The Wolverine e cel mai exotic film al seriei, se petrece in Japonia, e cu ninjalai si samurai si umpic de istorie. Un magnat japonez sufera de cancer si solicita ajutorul lui Wolverine, care are darul regenerarii celulelor. Cei doi sunt vechi prieteni, de cand Wolverine l-a ajutat sa supravietzuiasca bombei atomice de la Nagasaki. Magnatul insa e pe moarte si sunt o gramada de pretendentzi la testamentul sau, fiecare cu marshaviile lui, in scopul de a pune mana pe industria japoneza. Wolverine e atras in vartejul luptei capitaliste, se indragosteshte de fiica magnatului si participa la multe alergaturi si cafteli. Filmul are un design excelent, un scenariu cu twisturi de calitate si lasa o impresie mult superioara primului film Wolverine.

Cel mai bun film X-men ramane insa First Class, un prequel despre originile prieteniei dintre cei doi lideri ai partidelor mutante, Xavier si Magneto (devenitzi intre timp dushmani de moarte). Povestea se muleaza pe criza istorica a rachetelor rusesti din Cuba anilor 60, despre care se speculeaza ca a fost planificata de un supererou nazist in incercarea de a isca un razboi nuclear care sa starpeasca umanitatea si sa lase pe Pamant doar mutantzii supereroi. Povestea se cupleaza excelent si cu holocaustul evreiesc si motivatzia lui Magneto inspre a deveni ceea ce avea sa devina in povestile ulterioare. Iar pe alocuri transpira si niste teme LGBT despre ce inseamna sa fii diferit si deviat intr-o societate cu o preocupare fascistoida pentru stabilirea de standarde.

Actorii sunt excelent alesi pentru aceste variante tinere ale personajelor: Kevin Bacon e supereroul nazist, Fassbender e Magneto, McAvoy e Xavier, Jennifer Lawrence e gagica albastra. Filmul a fost realizat de Matthew Vaughn (KickAss) cu implicarea ca producator a lui Singer, care a si anuntzat ca va prelua din nou shtafeta pentru o continuare directa a acestui film anul viitor: Days of Future Past. 

Ca sa trag si o concluzie, X-men are si avantajul ca nu centreaza povestea pe un erou+gagica lui virgina, ci are mai multzi candidatzi la functzia de personaj principal deci are mai mult spatziu de manevra decat in celelalte francize Marvel. Si spatziul de manevra e bine fructificat, chiar si rateul primului film Wolverine reuseste sa nu fie boring.