Scriitori de pus pe rana

Howard Waldrop

M-am tot gandit daca sa pun sau nu poza lui Waldrop in acest articol. Am zis ca n-o sa-i simta nimeni lipsa, dar poate vreun antipatizant al blogului gaseste poza lui Waldrop si o arata la toata lumea zicand "uite ce scriitori recomanda Biro".

Sincer, nici eu nu stiu daca l-as fi citit pe Waldrop dupa ce-i vedeam poza asta. Dar de cate ori am o retzinere de genu asta, reusesc sa o depasesc amintindu-mi de emisiunea aia de la OTV in care Dan Diaconescu si invitatzii sai ne aratau o poza cu Stephen Hawking si se prapadeau de ras facand afirmatzii de genul "uite si la ciudatzelul asta cum arata" si "eu n-as vrea sa se predea copiilor mei fizica inventata de un om ca asta". Slava Domnului ca-i avem pe Bahmutzeanu si Prigoana sa, pe Zavoranu si pe Laura Andreshan, ca altfel ar fi vai si-amar de matematica, fizica si chimia romaneasca, nu mai zic de literatura. Dar pana cand pitzipoancele Romaniei isi vor face doctoratele (moment care, din pacate, nici nu e asa departe cum atzi crede), hai sa ne bazam totusi ca in spatele meclei lui Waldrop se ascunde ceva, mai exact un creier.

Dovada stau cele 9 nominalizari Nebula, 7 nominalizari Hugo, 4 nominalizari World Fantasy si o droaie de nominalizari Locus si toate astea cu o opera constituita aproape integral din 4 volume de proza scurta/medie si 1 roman (plus niste jumatatzi de romane neterminate).

Waldrop face parte din cercul meu favorit de artisti americani, produsi de cel mai fertil stat american, Texasul. Individul e un redneck pescar profesionist care se considera o comoara natzionala a Americii ramasa inca nedescoperita, un fel de sasquatch al literaturii. Cum putzini americani imi citesc blogul (si aia sunt romani), articolul de fatza nu are shanse sa-l ridice pe Waldrop in lista autorilor recomandatzi de Oprah, dar poate reuseste sa deschida apetitul romanilor, care in principiu tot un fel de rednecksi (ai Europei) suntem. Din cate stiam, la noi i s-a tradus doar povestirea Ugly chickens (castigatore Nebula si World Fantasy), intr-un Jurnal SF pe care il citeam acu vro 15 ani pe un autobuz. De-atunci n-am mai auzit o boaba despre Waldrop pana recent cand i-am vazut numele intr-una din antologiile traduse la Nemira (cred ca a lui Datlow). Specialitatea autorului sunt istoriile alternative steampunk glazurate cu umor texan.

Din pacate Waldrop e un anonim nu doar in partzile noastre, ci si pe la el pe-acasa, unde n-a reusit niciodata sa depaseasca statutul de vedeta locala si anti-celebritate, in ciuda faptului ca opera lui a cunoscut mai multe nominalizari la premii literare decat Dan Brown si Coelho pusi laolalta iar cariera sa se intinde pe vreo 30 de ani (cam rarefiatzi). Pe chestia asta, autorul si-a intitulat prima culegere de proza scurta Howard Who? O parte din vina cred ca poate fi pusa pe seama pozei cu care am inceput acest articol, dar si pe seama faptului ca toata opera lui Waldrop a fost publicata in edituri falimentare si small-pressuri, iar autorul n-a catadicsit nici macar sa-si faca un site web. Cred ca si Vakulovski are mai multzi cititori in lume.

Din fericire, in ultimii ani s-a facut un pic de dreptate. Am avut satisfactzii nemasurate sa gasesc taman pe amazon si cu efort minim de cautare 4 volume care aduna 90% din opera lui Waldrop:

• Things will never be the same, volum de proza scurta care contzine majoritatea povestirilor nominalizate ale autorului din ultimii 25 de ani
• Howard Who? prima colectzie de proza scurta a autorului, adunand povestirile de dinainte de 1985 ale autorului; volumul a fost multa vreme o raritate pentru colectzionari dar recent a fost reprintat in paperback la editura lui Kelly Link (Small Beer Press)*;
  
• Other worlds, better lives, volumul de nuvele al autorului (cam jumatate din ele premiate); daca ar fi sa cumpar o singura carte a lui Waldrop, asta ar fi;
• Custer's Last Jump and other collaborations, volumul de "colaborari", in care toate povestirile sunt scrise de Waldrop impreuna cu altcineva (de exemplu cu George RR Martin sau Bruce Sterling); povestirea care da titlul volumului a fost prima nominalizare Nebula a autorului si e o istorie alternativa despre macelul bataliei de la Little Big Horn, in care indienii organizeaza o ambuscada pentru parashutistii condusi de generalul Custer (got it?).

Pentru cine nu are chef sa citeasca toate cele 4 volume, recomandarile sunt cam asa:

• pentru haz, se recomanda Custer's Last Jump... (nu atat pt umorul povestirilor, cat pentru notitzele co-autorilor care isi amintesc cu mult umor auspiciile sub care au colaborat cu Waldrop);
• pentru calitate, recomand Other world, better lives, nuvelele fiind mult mai incapatoare pentru ideile autorului (una din cele mai reusite e despre Abraham Lincoln incercand sa promoveze marxismul in timpul campaniei sale prezidentziale);
• pentru cantitate, oricare din celelalte 2 volume contzine suficienta proza scurta si diversa (si premiata) pentru a crea o imagine completa asupra autorului.
  

Unicul roman complet cap-coada al lui Waldrop, Them bones, e despre ceva arheologi care descopera ca America a fost initzial populata de arabi (care au fost decimatzi de amerindieni ?!).

Pe final, facetzi-va un bine si descoperitzi-l pe Howard Waldrop. Daca pe mine nu ma credetzi, sa-l credetzi macar pe George RR Martin care ni-l recomanda cu caldura, nu doar prin blurburi, ci si prin prefetzele si colaborarile directe cu Waldrop.

*avertizez ca Things will never be the same si Howard Who? se suprapun ca si cuprins, dar in cantitate neglijabila (2 povestiri apar in ambele volume); fiecare din cele 2 volume contzin suficiente povestiri valoroase incat sa nu ma pot limita la a recomanda unul dintre ele ca fiind mai reprezentativ decat celalalt.