Tuesday, September 21, 2010

Schizma Doctor Who in 2009




Sarah Jane Adventures
sezonul 2
Torchwood
sezonul 3
Doctor Who specials
sezonul 4 1/2 (interludiu)

In anul 2009 franciza Doctor Who a trecut prin transformari majore. Actorul David Tennant a iesit din scena (se zvoneste ca il va juca pe Bilbo in The Hobbit, ceea ce ar fi foarte funny) si e inlocuit cu metrosexualul ultraanonim si cu freza nasoala Matt Smith. Singurul argument care justifica alegerea asta e ca Doctorul s-a "regenerat" in mod traditional in actori tot mai tineri. Producatorii Julie Gardner si Russell Davies (responsabil dealtfel cu relansarea seriei acu 4 ani si cu majoritatea scenariilor) au fost si ei debarasatzi. Rolul de producator va fi asumat de Steven Moffat (autorul celor mai bune scenarii ale serialului, aproape toate nominalizate la premiile Hugo). Din cate am vazut, Moffat a scris cam jumate din scenariile post-schizma, si la un moment dat s-a lansat zvonul ca echipei de scenaristi i se vor alatura nume celebre precum Neil Gaiman. La ora la care postez acest articol inca nu s-a intamplat, desi s-a incheiat primul sezon din regimul Moffat (al 5-lea de la relansare)

Pana cand noua guvernare si-a intrat in atributzii, anul 2009 a oferit doar 4 episoade "de trecere", dedicate incheierii socotelilor si "regenerarii" Doctorului sub noul chip. 3 din cele 4 episoade au fost recent nominalizate la premiile Hugo, ceea ce, nu cred ca ma-nsel, face ca Dr. Who sa fie cel mai nominalizat (si premiat) serial din istoria Hugo.

Modificari majore au aparut si in spin-offuri, in special Torchwood, a carui continuare era pusa sub semnul intrebarii dupa 2 sezoane care nu au satisfacut expectativa (dar si-au gasit o nisha in populatzia gay).

Cu bucurie tre sa anuntz ca sezonul 3 din Torchwood e pretty cool si e prezentat intr-un format cu totul nou, care face mare bine serialului. In locul unui sezon full de 13 episoade scurte s-a creat un singur episod (un fel de lungmetraj) de 5 ore, difuzat in regim de miniserie, in 5 zile consecutive, prin vara anului trecut. Deci e vorba de un singur plot, ultimul scris de Russell Davies, deci superior povestilor cu care ne-a obisnuit Torchwood. Povestea e despre niste extraterestri care fac trafic de copii cu guvernul britanic - copiii sunt folositzi pe post de baterii (alienii sug ceva hormoni din ei) si la schimb guvernul primeste tot felul de ponturi tehnologice. Alta chestie buna e ca povestea e dramatica si depresiva si lipsit de umorul gay cu care era impanzit serialul pana acum. Mi-a mai placut si ca se exploateaza la greu personajul Captain Jack, homosexualul nemuritor care in sezonul asta e decimat in toate felurile, inclusiv explodat cu o bomba si cimentat ca Ana lui Manole si tot reuseste sa isi adune moashtele laolalta si sa do the job. Si vocabularul personajelor e mai dirty decat ma obisnuisem, plus niste apropouri politice deloc subtile la adresa guvernului britanic abuziv (din perspectiva unor "sheepshaggers", avand in vedere ca echipa care a patronat pana acum franciza Doctor Who, precum si personajele din Torchwood, sunt din Cardiff). Oricum, cel mai misto lucru e aparitzia lui Malcolm Tucker din In the Loop, care aici negociaza cu extraterestri tot in calitate de mana dreapta a primului ministru. Ar fi fost de geniu daca era chiar acelasi personaj ca si In the Loop/The Thick of It (ambele seriale fiind productii BBC, nu cred ca era atat de dificil si ideea ca Torchwood sa devina spinoff la In the Loop, sau invers, ar fi fost sublima).

P.S. O veste buna e ca Torchwood a migrat in SUA odata cu creatorul sau Russell Davies si va fi relansat ca serial american.

Sarah Jane Adventures din pacate s-a cam stricat in sezonul 2. Bine, era el serial pentru copii din capul locului, dar conexiunile cu Doctor Who erau suficient de stranse incat sa merite vizionarea. In noul sezon conexiunile s-au cam destramat iar serialul s-a simplificat mult. Cel mai naspa aspect e trivializarea elementelor horror (serialul a fost creat pentru BBC kids ce-i drept) si plasarea eroinei Sarah Jane undeva in lateralul serialului, eroii centrali fiind o gashca de copii multiculturali (un negru, o indianca si un geniu autist) care fixeaza serialul in categoria "cu copii, pentru copii si despre relatia copiilor cu parintzii". Formatul a ramas acelasi, 6 episoade de 50 de minute sparte in jumatatzi de 25 de minute. Un singur episod e mai acatari, ultimul, in care revin in scena extraterestrii The Bane, aia care faceau o oranjada malefica (cu care s-a lansat de fapt serialul, prin episodul pilot).

Ziceam ca si din Doctor Who s-au facut totusi niste episoade, cu titlu de "Specials", menite sa creeze premisele inlocuirii actorului David Tennant. Dupa bunul obicei, episoadele speciale contzin si invitatzi-vedeta:
  • The Next Doctor (Christmas Special 2008) e cu David Morrissey (un tip pe care eu il tot confund cu vocalu de la The Smiths, dar cu ocazia asta m-am lamurit ca Morrissey cantaretzu nu e totuna cu Morrissey actoru, asta din urma fiind stra-ginerele lui Sigmund Freud). Episodul e despre Morrissey asta care are o tulbrurare de personalitate ce il face sa se creada Doctor Who, iar Doctorul incearca sa-l aduca cu picioarele pe pamant, macinandu-se in acelasi timp ca poate chiar Morrissey e viitoarea incarnare a Doctorului; sincer, si eu m-am macinat cu asta, si as fi preferat sa fie asa decat ce s-a intamplat de fapt;
  • Planet of the Dead (Easter Special 2009) e cu o actritza-vedeta a serialelor britanice Eastenders si Bionic Woman si cu un autobuz care e teleportat din greseala pe o planeta desertica bantuita de niste alieni zburatori. Cica de aici incolo s-a plusat mult bugetul serialului, unele filmari sunt facute prin Dubai si e primul episod filmat in HD, motiv pt care arata destul de bine; episodul mai constituie si un alt eveniment, fiind a 200-a poveste din istoria Dr. Who;
  • Waters of Mars a fost unul din cele mai horror episoade ale serialului si preferatul meu din acest calup inter-sezonier, despre o statiune de pe Marte bantuita de un fel de apa demonica. Machiaje horror foarte misto la victimele posedate de apa care vor sa decoleze si sa vina la noi pe Pamant sa ne infesteze (poza de mai jos);
  • The End of Time (XMas si New Year Specials 2009) il are va invitat pe fostul agent 007 Timothy Dalton, aici in rolul shefului Time Lorzilor, care cica nu erau disparutzi cum credeam noi, ci prinshi intr-un fel de buba spatziotemporala din care reusesc sa scape. E multa apocalipsa in acest dublu episod, cam prea multa, aglomerata si obositoare, mai ales ca revine si The Master (un time lord dezaxat care e nemesisul Doctorului); o buna parte din acest dublu episod David Tennant si-l petrece luandu-si adio de la celelalte personaje ale filmului (care si ele ar trebui sa-si ia adio, caci toata echipa Dr. Who a fost disponibilizata). Partea cea mai nasoala e ultima scena in care Tennant se transforma in Matt Smith, care face niste grimase oribile si ne anuntza ceea ce ar putea fi cel mai nasol actor din istoria Dr. Who.

6 comments:

winglyp said...

http://journal.neilgaiman.com/2010/08/it-was-pretty-damn-wonderful-actually.html

John Constantine said...

confirm si eu ca Gaiman scrie ptr Dr. Who, de pe twitter de data asta :P
http://twitter.com/neilhimself/status/25250734746

Poloniculmov said...

Iaca spoilere: Matt Smith e cool și roșcata e peste Rose/Donna/Martha, nu stă să se plângă.
Așteptăm sezonul următor pentru episodul lui Gaiman.

Frank said...

Bowties are cool!

Am intrat in serial odata cu venirea lui Tennat, si o sa ramana 'primul meu Doctor' ca sa zic asa, insa mi-a parut fascinant de urmarit cum Matt Smith a facut rolul al sau - acelasi Doctor, insa diferit.

Privind in urma, imi pare ca Tennant avea carisma eroului tragic, singur in reflector in timpul monologului. Matt Smith apare in spatele figurantului rotind surubelnita ceea pe degete si-l intreaba ceva.

Imi place si fizicalitatea pe care a dat-o rolului - Tennat era energetic, insa Smith a pus mana pe corpul Doctorului si a inceput sa-l faca sa danseze. Usor exagerat la inceput, insa pe masura ce trec episoadele imi pare ca a gasit doza potrivita pentru a-l mentine pe linia aceea vaga dintre silly si fuckawesome! pe care Doctor Who paseste.

Heh, o sa ai o experienta awesome, daca esti deschis la transformari :) Ce se-ntampla cu Doctorul se-ntampla si cu serialul sub mana lui Moffat - acelasi Doctor Who, insa diferit.

Poloniculmov said...

Pff, Eccleston l-a făcut pe doctor să danseze primul.

Crisa said...

faţa tipului din ultima foto imi face poftă de pricomigdale