Saturday, August 09, 2008

Pildele lui Jodorowsky
























Son of the Gun

de Alejandro Jodorowsky
cu grafica de Georges Bess

The apocalypse is now! Americans know this, that the only hope is the flying saucers (Jodorowsky).

Evreul chilian naturalizat in Frantza Alejandro Jodorowsky e un mamut al culturii secolului 20, atat al celei populare cat si al celei constipat-elitiste. In anii 50 facea pantomima alaturi de legenda acestei activitatzi culturale marginale, Marcel Marceau, in anii 60 regiza la Paris Beckett, Ionesco si altzii asemenea iar de la o vreme incoace scrie cartzi despre tarot si psihoterapie prin magie. Numele sau a fost popularizat de activitatile cinematografice incepute cu o ecranizare dupa Thomas Mann in anii 50, continuate cu legendarul western suprarealist El Topo si horrorul Santa Sangre si preconizate a se sfarsi anul viitor, la implinirea varstei de 80 de ani, prin productzia King Shot, alaturare a eforturilor lui Jodorowsky cu ale lui David Lynch si Marilyn Manson. Merita pomenita si ratarea incercarii de a regiza Dune in baza proiectelor grafice ale lui H.R.Giger, proiect care a sfarsit in bratzele lui David Lynch, dupa cum ne invatza istoria.

Incepand cu 1990, satul de mercantilismele cinematografiei si teatrului, Jodorowsky s-a refugiat artistic strict in mediul mult mai liberal al benzilor desenate, scrise si publicate in Frantza, cu colaboratori francofoni de marca pe partea de grafica (Moebius, Bess). Si-a canalizat frustrarea de a rata proiectul Dune prin crearea seriei BD cu iz herbertian, Metabarons. L-a dat in judecata pe Luc Besson pentru a-i fi furat ideile lucrarii Incal regasite in filmul 5th Element, proces pierdut datorita implicarii oficiale a graficianului Moebius, coautor la Incal si designer grafic pt filmul lui Besson.

Popularitatea lui Jodorowsky a fost factor suficient incat DC Comics sa deschida in colaborare cu Humanoids o linie de traduceri in engleza ale benzilor sale desenate, precum si ale altor personalitatzi eurocomics, aflate in con de umbra pentru publicul saxo-fon (daca-mi permitetzi ajustarea limbii romane), in ciuda unei traditzii BD comparabile cu miscarile BD de limba engleza si japoneza.

Son of the Gun a aparut in engleza in 2 volume paperback (Saint + Sinner) sau 4 albume hardcover subtziri (modelul franco-belgian de serializare, mai aratos si mai putzin rentabil financiar). E povestea pistolarului Juan Solo, un tip care seamana cu Chirilov de la TIFF (vezi coperta). Juan e un individ care s-a nascut cu coada, fiind abandonat la nastere, alaptat de catzele si crescut de un prostituat pitic gay travestit. Porecla Son of the Gun i se trage de la faptul ca tatal sau adoptiv ii dadea sa suga tzeava unui pistol ca sa-l opreasca din plans, pistol pe care il si lasa drept zestre lui Juan. La maturitate, Juan si pistolul sau maternal trec printr-o sumedenie de peripetzii, cu suishuri, adica volumul Sinner (o cariera fructuoasa de asasin platit, femei, bani si limuzine) si coborashuri, adica volumul Saint (o aventura erotica incestuoasa cu propria mama naturala, prostitutzie, alcoolism si o scurta cariera de zeu fals al unui trib de chilindieni).

Povestea e incarcata de simbolismele si elementele grotesti consacrate la Jodorowsky (pitici gay, incest, revelatzii si cazne biblice prin deshert) fiind in ansamblu un amestec de Oedip cu alegorie biblica pe invers: eroul e un Isus/Iov care ia asupra sa pacatele umanitatzii prin exercitziu si nu prin contract. Solo se nashte printre caini, traieste printre porci (si la propriu si la figurat), exerseaza crima, violul, incestul, prostitutzia (propriei persoane si pe a mamei), profitorismul si sfarseste zeificat de un trib deshertic sinistrat care il confunda cu Jesus. Faptele sale amesteca aventura pop (impushcaturi, gagici, urmariri) cu pilde proverbiale despre natura pacatului si sfintzeniei.

Desenele lui Georges Bess sunt foarte realiste si, tzinand cont de natura povestii, destul de atroce, insa gama de culori e cam restransa, mi-a adus aminte de Gangs of New York, cu totul in nuantze roshu sangeros, galben prafos sau portocaliu bolnavicios.

- plusuri: poveste foarte cool, desene la fel de cool
- minusuri: culorile si calitatea hartiei, probabil mai misto in varianta hardcover pe care am evitat-o din ratiuni economice
- recomandare: lectura obligatorie

No comments: