People are People, so why should it be, you and i should get along so awfully

Sleepwalk and other stories
(Optic Nerve vol.1)
de Adrian Tomine

Deci Optic Nerve asta e seria BD esentziala a lui Adrian Tomine, publicata initial de catre autor ca fitzuica xeroxata, probabil de aceea banda desenata indie e de obicei alb negru (macar cea de dinainte sa se inventeze web comics). Actualmente, Optic Nerve e disponibila in 4 volume publicate de Drawn and Quarterly:

• Volumul zero: 32 Stories, peste care datzi-mi voe sa sar caci contzine perioada xeroxata a operei autorului;
• 1: Sleepwalk and other stories, de care povestim in articolul de fatza;
• 2: Summer Blonde, de care am povestit aici;
• si 3: Shortcomings, de care discutam altadata.

Am mai zis-o si data trecuta, modelul lui Tomine e seria Eightball a lui Daniel Clowes, cu elemente autobiografice, publicata initial intr-un stil haotic si neregulat iar in prezent reformatata in volume mai groase. Care la randul sau urmeaza modelul seriei Love and Rockets a fratzilor Hernandez. Daca la Clowes si Hernandez se pot extrage linii narative consistente, care au fost republicate ca graphic novels, in Optic Nerve totul e minimalist: nu exista personaje revizitate (majoritatea nu au nume deloc), nu exista intrigi si puncte culminante, nu exista legaturi intre povesti iar dimensiunea lor e minima - in volumul Sleepwalk gasim chiar povesti de 1-2 pagini. Exemple:

• Cea mai scurta si mai deprimanta are fix 4 panouri, pe o singura pagina: o masina opreste in bezna, un tip iese din masina, tipul se duce la marginea drumului sa se pishe, tipul pica peste marginea drumului caci se afla de fapt pe un pod. Cica asa a murit tatal autorului.
  
• Alt exemplu, de 3 pagini, cam fara dialoguri: in anii 60, o tipa tinerica e claxonata la serviciu. Iese afara, o astepta iubitu cu masina. Intra in masina, tipu ii da un sandwich, tipa il pupa, mananca amandoi sandwichu, apoi se pupa din nou si tipa revine la birou. Pe urmatoarea pagina, o baba de 90 de ani, in zilele noastre, iese cu un sandwich din casa si se duce in parcare, unde se baga intr-o masina ruginita sa manance sandwichu. Il termina de mancat si se intoarce in casa. Punct.
• Alta, pe doua pagini, cu o tipa cu cearcane care vorbeste obscenitatzi la telefon, caci iubitul sau plecat cu o bursa in tzarile calde considera ca in felul asta se poate pastra vie o relatie la distantza, sub aspect sexual.
• Una mai lunguiatza, asta e chiar cea mai nasoala, am patzit-o pe propria spinare si era cat pe ce sa o patzeasca si un amic de-al meu recent: e ziua unui tip si il suna fosta gagica sa-i zica la multzi ani. Dupa ce ii zice, tipa il invita la o praji sa mai povesteasca una alta ca nu s-au vazut de cand si-au dat papucii. Cei doi se duc, povestesc, se distreaza, totu super, ca pe vremuri, ba se duc si la un film, ce mai, petrec toata ziua impreuna pana se lasa miezu noptzii si se plimba sub clar de luna. Tipului i se inmoaie inima, uite ce bine ne-ntzelegem, hai sa fim prieteni din nou, vrea sa o pupe. Gagica se uite la ceas - gata fuck off, nu mai e ziua ta, sper ca tzi-a placut cadoul si surpriza. Imaginea de pe coperta e chiar din povestea asta, cred ca e foarte sugestiva.
  

Deci cam in termenii astia discuta Tomine. Lasa impresia ca toata viatza lui cineva i-a dat papucii ori i-a murit cineva in familie, cu o frecventza de cam o data pe luna incepand de pe la 12 ani. Nici una din povesti nu are o rezolvare satisfacatoare, ori un erou cu care sa tzii. Toate se termina cu un personaj tacand si resemnandu-se, ori murind de-a dreptul, ori cu doua personaje stand alaturi, la aceeasi masa, in aceeasi masina, in acelasi pat - vorba lui Cold Hand Luke, what we have here is failure to communicate.

- plusuri: critica apreciaza cu urale volumul pentru stilul minimalist, rece, clinic

- minusuri: unele povesti sunt atat de minimaliste incat te crucesti intrebandu-te ce a vrut sa spuna autorul; in acest sens, prefer celelalte doua volume, Summer Blonde si Shortcomings, care contin povesti si personaje mult mai consistente

- recomandare: in nici un caz fanilor manga; de data asta nici fanilor Hornby sau Clowes caci umorul cam lipseste; cu sigurantza oamenilor cu crize sentimentale care vor sa afle ca nu-s singurii cu un picior emotzional in groapa