Dexter se insoara

Dexter
sezonul 3

Cu fiecare sezon, Dexter merge din bine in mai bine. Dupa ce a inceput ca un serial politzist mediocru cu o gaselnitza interesanta si a continuat ca un serial politzist misto, sezonul 3 se axeaza pe un excelent conflict de caractere intre eroul Dexter, criminal in serie angajat la politzie si specializat in eliminarea elementelor interlope incomode, si un procuror cubanez jucat excelent de Jimmy Smits, care si-a facut scoala in NYPD Blue daca mai tzinetzi minte.

Procurorul il prinde pe Dexter cu matza-n sac dar, in loc sa-l dea in gat, se imprieteneste la catarama cu el si il foloseste sa elimine infractori impotriva carora nu exista suficiente probe. Relatzia de prietenie merge bine mersi o vreme, cu Smits insinuandu-se in viatza personala a lui Dexter pana la a deveni domnishor de onoare la nunta dintre erou si gagica lui naiva. Un mare plus pt Julie Benz care in noul sezon nu mai e albinoasa si smiorcaita, ci bronzata si sexy.

Apoi apare problema clasica a benzilor desenate cu super-eroi in care devine neclara linia dintre justitzie si abuz. Procurorul incepe sa-i solicite lui Dexter servicii mai dubioase, de a elimina persoane incomode care nu sunt neaparat infractori, eroul se revolta intr-un acces de moralitate acuta si prietenia se transforma in dusmanie de moarte, iar nunta e pusa in pericol caci domnishorul de onoare i-a pus gand rau mirelui.

Alt mare plus al serialului este focalizarea pe sora lui Dexter (Jennifer Carpenter), care are o relatzie cu informator stoner in timp ce investigheaza cazul cronic al unui torturator nicaraguan. Cele 2 ploturi converg frumos si personajele secundare capata mult mai multa slanina pe oase decat avusesera in sezoanele anterioare. Se zice ca serialul va mai merge cale de 2 sezoane si merge bine.

-plusuri: personaje puternice, conflict de caractere frumos, Julie Benz si Jimmy Smits sunt excelentzi, lungimea de 12 episoade / sezon e ideala
-minusuri: sora lui Dexter e cam isterica dar uneori ii sta bine
-recomandare: oricaror amatori de seriale TV, cu sezonul asta a devenit unul din serialele cele mai solide ale momentului si are potentzial sa mai creasca

*poza de mai jos e cu Benz pe vremea cand juca in Rambo, dar m-a durut sufletul sa-l tai afara pe Sly

Din zori pana-n noapte si inapoi

24/7
antologie editata de Ivan Brandon

24/7 e o antologie BD in 2 volume nominalizata anul asta la premiile Eisner, categoria...antologie. E un proiect foarte interesant pornind de la o premisa banala. Rezultatul insa este asa si-asa, adica se putea mai mult.

Premisa banala e ca antologia e despre si cu ROBOTZI, extinzand o idee mai veche a lui Ivan Brandon, de pe vremea cand lucra la seria NYC Mech. 24/7 e un titlu care sugereaza ca e vorba de o societate in care nimeni nu doarme, totul functzioneaza. Bine, prost, dar functzioneaza. Un perpetuum mobile social, in care robotzii sunt doar un plot device care sa sustina premisa.

Majoritatea povestilor puteau fi despre oameni cu probleme, doar ca au un twist legat de faptul ca-s cu robotzi. De exemplu, o tipa foloseste pe post de metoda contraceptiva un firewall. Un tip cu Alzheimer iese zilnic pe o banca cu o discheta cu amintirile din copilarie. Un manager corporatist traieste intr-o bucla infinita in care fiecare zi e identica cu cea de dinainte. Un individ traieste cu un unicul scop in viatza de a manca bani, la propriu. Un robot vrea sa lupte impotriva sistemului fara sa-si dea seama ca face parte din sistem. Unui individ ii da gagica papucii pentru un model nou de boyfriend, cu penis upgradabil. Un suicide bomber ii da unui trecator telecomanda ce declanseaza bomba si il roaga sa apese butonul cand va fi suficient de departe de locul exploziei incat sa nu-i mai pese. Este si una SF misto, povestita la persoana I de catre un dispozitiv revoltat impotriva calculatorului care il controleaza, dupa ce realizeaza ca munceste pentru altzii si ca cheia supravietzuirii e sa "elimini variabilele din ecuatzie", ca sa citez un fost prieten. Printre favoritele mele e una cu un robot construit din bucatzi luate din parintzii sai si care, pentru a-si urma visul de a deveni balerin, e nevoit sa renuntze tocmai la bucatzile mostenite de la parintzi. Mai sunt si din astea cu mesaj politic despre razboiul din Irak sau despre razboaie in general.

Antologia e editata pentru Image Comics de un anume Ivan Brandon care si-a adunat totzi prietenii in treaba asta. Am remarcat ca prietenii sai se impart in 3 categorii: latini (brazilieni, mexicani, italieni), femei (benzile desenate scrise sau desenate de femei sunt, pe cat de rare, pe atat de deosebite) si catziva mai high profile, pe care i-am recunoscut din listele de nominalizari la premiile ultimilor ani: Gabriel Ba (Umbrella Academy), Fabio Moon (Casanova), Ben Templesmith (30 Days of Night), Jason Aaron (Scalped), Ashley Wood (Popbot). Din pacate prietenii astia sunt cam multzi si tocmai vedetele au contribuit cu chestii fusharite. Uite asa se ajunge ca o antologie de 250 de pagini sa aiba aproape 40 de povestiri, asa ca lucrurile sunt cam inghesuite iar unii autori pur si simplu nu ofera nimic. Sunt cateva povestiri care au 1-2 pagini trantite la plezneala, care cel mult incearca o poanta, uneori nici atat: intr-una, niste robotzi povestesc cu dialogurile scrise in cod binar; pictorul Ashley Wood e prezent cu un singur desen si ala mazgalit in scarba, cu un robot politzist care urla la treatori; povestea lui Templesmith e atat de urat desenata ca nu se disting personajele si nu se intzelege nimic din ea. Si uite asa, cele mai reusite momente vin din partea unor autori de care n-am auzit in viatza mea si poate tocmai de asta au incercat sa dea tot ce era mai bun.

In continuare un citat din preferata mea:

I live comfortably and i live alone. And i like it that way.
I'm not a snob, i just prefer to deal with people on my terms.
So i don't get too involved. And that's what the service provides me.
The service sends me the same five people every week:
- a lady cleans my house; the house is spotless
- an italian makes me sandwiches; the sandwiches are perfect
- a courtesan sleeps with me; the courtesan is believable
- a fat man yells at me, tearing me apart; he plants the seeds of self-doubt
- and a therapist comes in afterwards, building me back up again: i dont know what that guy was talking about, you're totally awesome!
Every week, for the last five years. It's a satisfying routine.

- plusuri: foarte diversa, cateva povesti foarte tari
- minusuri: prea diversa, prea aglomerata, unele povesti sunt prea scurte sau prea fusharite ca sa apuce sa spuna ceva, din unele nu se intzelege nimic datorita graficii
- recomandare: fanilor povestilor cu robotzi ale lui Asimov (aduse un pic la zi)

Porn, crima si pedeapsa

Desolation Jones
de Warren Ellis
cu grafica de J.H.Williams III

Cu Fell (de care am discutat aici), am prins in sfarshit gustul lui Warren Ellis asa ca am mers mai departe la urmatorul pas logic, Desolation Jones. Pas logic pentru ca are o serie de chestii in comun cu Fell:

• e un proiect all-stars, alaturare intre un scenarist superstar cu un grafician superstar, aici e vorba de JH Williams III, specialist in banda desenata panoramica (cu panouri late, pe doua pagini) si extrem de apreciat pt munca desfasurata cu Alan Moore la Promethea;
• ca si Fell, e un proiect in faza incipienta, cu un singur volum publicat (6 numere), chestie destul de nasoala avand in vedere ca Warren Ellis si-a facut un prost obicei din a lasa lucrari neterminate; totusi, acest unic volum din Desolation Jones contzine un arc narativ complet si rotund spre deosebire de Fell care functzioneaza ca un teaser pentru ce ar putea fi, mai degraba decat pt ceea ce este;
• ca si Fell, e o poveste politzista cu un erou inadaptat si inadaptabil care investigheaza cazuri strigatoare la cer;
• povestea, desi realista, e imbracata intr-o aura "nenaturala" (supranatural e mult spus), adica acel quelquechose care confera o aura mistica imprecis delimitata unei povesti care, la baza, n-are nimic supranatural.

Desolation Jones e un detectiv, fost spion MI6 pensionat, mereu convalescent, albinos si care umbla cu o patura pe cap si o masca de gaze la gat caci nu suporta nici soarele nici gazele de eshapament. Desi pare un tip destul de stapan pe situatzie, e de fapt un distrus fragil si dependent de pastile care geme cand vorbeste si isi scurteaza propozitziile la maxim pentru economie de aer. Diverse trimiteri ne lamuresc ca face parte din randul unor agentzi MI6 care au fost optimizatzi chirurgical pentru diferite misiuni: de exemplu o colega a lui Jones a fost tratata hormonal pentru a emana feromoni irezistibili dar s-a ales cu rezultatul invers, pute atat de tare incat e nevoita sa traiasca singura si doar eroul nostru o tolereaza, caci el tolereaza orice fiind antrenat prin tortura sa fie insenzitiv la durere si la majoritatea stimulilor.

In fine, asta e backgroundul eroului, povestea e cea cu adevarat mishto. Jones e angajat de un octogenar sifilitic si porn conoisseur, sa recupereze o rola de film cu un porneci in care juca insushi Hitler, un veritabil Sfant Graal al comunitatzilor porno. Investigatzia are ceva din clasicul film 8MM, ala cu Nicholas Cage si Joaquin Phoenix (mare film daca-mi permitetzi aceasta paranteza). Tot soiu de personaje de diverse coloraturi din industria porno, mistica din jurul filmului porno cu Hitler si flashbackurile eroului versat in dezolare garanteaza un divertisment brutal si sarcastic marca Warren Ellis. Iar finalul e BETON.

- plusuri: dialoguri, personaje misto,
- minusuri: e un singur volum si e loc de mai mult
- recomandari: fanilor combinatziei violentza+umor pe stil britanic