Luna muzicala 19 - diverse Concerte

Tocmai cand credeam ca mi-a dat papucii, gagica-mea mi-a facut o vizita, in principiu pentru ca i se terminasera banii pe care ii lasasem la Cluj. La schimb, mi-a mai alungat umpic mizeria din viatza, dar mi-a distrus complet programul de concerte pe care il planificasem, cam singura satisfactie pe care o mai am in occident (pe langa satisfactzia generala de a nu ma uita la lume printre faldurile cortinei de fier).

Sa va dau un exemplu, de fapt doua:

- Ia te uita, vin Cocorosie saptamana asta! izbucneste gagica-mea intr-o seara, cand ma intorceam de la jugul occidental cu unica dorintza de a dormi ca sa fiu pregatit pt arbeiten de a doua zi, in timp ce ea frecase menta toata ziua.
- Si ce ca vin, le-am mai vazut!
- Nu conteaza, vreau sa le mai vad o data, data trecuta m-au durut picioarele si am stat mai mult afara decat la concert!
- Bine, fie, cand e concertu?
- Pe data de xx.
- Nu se poate pe data de xx, am deja bilete la Eyehategod, gratis, castigate la tombola. Si oricum Cocorosie o sa fie sold out, stii cum am patzit cand m-ai dus degeaba la concertu Hugh Laurie.
- Hai mah, nu fi prost, la concertele astea mai ai sanse sa cunosti si tu oameni ca lumea. La Eyehategod o sa fie tot aia 10 metalisti transpiratzi pe care i-ai vazut si la Crowbar, si la alelalte concerte metal la care m-ai tot obligat sa merg. Nu te-ai saturat inca de meclele alea? Nici macar nu intri in vorba cu ei, ca de cand esti mare cronicar de jazz ti-e rusine sa fii vazut in compania alora. Si, la urma urmei, ce pana mea de trupa a fost si Crowbar aia? Cine isi face o trupa rock cu numele Rangă? Daca ar fi romani ai merge la concert cu o trupa care se numeste Rangă?
- Am fost la Truda, deci da.
- Lasa-ma ma cu trupele astea, de aia esti deprimat toata ziua, ca umbli numa prin grote cu vampiri care se imbata cu sos de roshii si joaca Pacalici cu cartzi de tarot. Hai sa vezi si tu oameni normali, sa vezi catzi oameni faini o sa vina la Cocorosie. Am vorbit si cu o clujeanca care e pe aici si a zis ca vine si ea.
- Ba lasa-ma tu, ai vazut data trecuta ca la Cocorosie vina numa lesbiene ranchiunoase. Nici nu stiu daca o sa ma lase sa intru.
- Hai bre, lasa-ma sa te mai duc si eu prin locuri, sa vezi cum tzi se lumineaza viatza. Stii doar ce cool a fost cand te-am dus la Queer Beat si a venit liceeanu ala sa te agatze, s-a umflat orgoliu in tine.

- Da, m-am simtzit ca Nabokov pe invers, ispitit de Lolitul sau cel mic. Ok, hai sa lasam decizia pe mana soartei: incercam la Cocorosie si daca va fi sold out fugim la Eyehategod ca incepe mai tarziu.

- Ok, asa ramane!

Doua zile mai tarziu:
- Haha, am luat bilete la Cocorosie, nu mai scapi!
- De unde?
- Mi le-a dat una de pe Facebook.
- Ti-ai facut deja prieteni pe aici? Eu stau de 8 luni si inca am impresia ca-s transparent, nimeni nu ma vede, nimeni nu ma baga in seama, cand le zic ca-s roman scuipa in san si se intorc cu spatele.
- Pai ti-am zis, daca mergi la concerte Crowbar... Incepe sa se vada pe tine ce fel de om esti. In plus, pe aici nimeni nu-ti citeste blogu si tu fara blog nu faci 2 lei.
- Si cu biletele Eyehategod ce fac?
- Las ca le vand eu.

Inca doua zile mai tarziu:

- Na, ai reusit sa vinzi biletele castigate la tombola Eyehategod?

- Nu, poti sa le arunci in buda, nu vrea nimeni sa le ia. Mai bine ca nu mergem, ne trezeam numai noi doi la concert, parca ai zis ca nu mai vrei sa treci prin asa experientze.

M-am uitat cu jale la biletele mele, castigate cu truda la tombola de la un zombie party din Martie.

- De ce nu mergem fiecare unde ne place? Du-te tu la Cocorosie si ma duc eu la Eyehategod si mai bagam fiecare pe cineva pe gratis ca tot avem bilete. O sa ne multzumeasca si in felu asta ne mai facem preteni pe-aici.

- Nu cred ca vreau sa-l cunosc pe ala care o sa profite de faptu ca il bagi gratis la Eyehategod. In plus daca mergem deodata la concerte diferite e semn ca aici tre sa se incheie relatzia noastra.

M-am mai uitat la bilete un pic, le-am aruncat in WCu gandindu-ma ca asta este, poate tre sa fac o schimbare.

Pana la urma ne ducem la Cocorosie, cunoastem niste hipsteritze, cateva localnice, socializam, ce-i drept totu parea umpic mai fun decat in experientzele mele precedente.
- How do you like it around here? ma intreaba una.
- Very cool, very cool, cool concerts.
- Where are you actually from?
- I'm hungarian, my girlfriend in moldavian.
- Aha, and where did you see Cocorosie before? In Moldavia?. 
- No, no, Vienna, a couple of years ago. In Moldavia they don't have concerts.
- Where is this Moldavia?
- In Romania, beyond Siebenburgen, behind the iron curtain.
- I see. Is this still European Union?
- Yea, but they'll kick us out soon, so we try to see as many concerts as possible until then. Our politicians took a big shit in the middle of the country and the stench reached Bruxelles. You can feel the stench here, whenever the wind blows from the East. It's like fucking Chernobyl. Babies will be stillborn for some years from now.
- Ah, I don't believe you, you exaggerate (asta e problema cu astia de pe aici, de cate ori faci o gluma, tzi se raspunde ca exagerezi, ca asa ceva nu se poate; probabil cu nazi jokes te raporteaza instant la Stazi).
- No, really, it's like in that Animal Farm cartoon, the pigs conspire to kick out the alcoholic abusive farmer. They wanna create a new barn order where all animals are equal.
- So which part of Romania is this Moldavia? The turkish, the russian or the hungarian?
- The russian, with a bit of turkish touch.
- And you, from Hungary?
- Actually i'm from the hungarian part of Romania. We were patrolling the borders of the Austrian empire 100 years ago and got left behind for some reason. And now the moldavian girls invaded. That's how the two of us met.
- A, so it's basically hate sex between the two of you?
- Kind of, our national pride stands in the way of our love. But we compromise. For example, I had free tickets to the Eyehategod concert, but instead we had to come to this fukkin lesbian workshop.
- Do you have an issue with lesbians?

Mi-am amintit ca interlocutoarea venise de mana cu inca o tipa, asa ca m-am oprit aici si m-am dus sa-mi iau un wurstel.

Pana la urma, dupa cum prevazusem, la concert am fost eu si 1000 de lesbiene. M-am temut pt viatza mea, daca una de pe scena ar fi aratat cu degetu spre mine nu mai traiam sa scriu aceste randuri.

A durat vreun sfert de ora pana sa realizez ca pe scena erau Cocorosie si nu trupa din deschidere, mai exact ca trupa din deschidere si-au mergiuit concertul cu Cocorosie si au facut ceea ce hipsterii de pe aici numesc "workshop muzical". Trupa asta de deschidere (Rajasthan Roots) erau niste indieni sau pakistanezi care cantau muzica traditzionala de-a lor ca background pentru piesele Cocorosie, facandu-le astfel sa sune ca niste manele trip-hop. Asta m-a cam enervat, concertu mai punky in care le vazusem inainte pe gagici a fost mult mai energic, pe cand asta a fost cu dansuri din buric, bucatzi ambientale si toate oribilitatzile pe care vi le putetzi inkipui ascuzandu-se sub conceptul de "workshop muzical". In plus n-au cantat nici piesa mea favorita, "You wanna fukk me", iar cand am inceput sa strig titlul piesei la bis, mi s-a semnalat politicos sa ma calmez.

La sfarsit am mai discutat un pic cu hipsteritzele de pe-acolo, am mai primit niste ponturi de localuri pentru tineret, deci pana la urma am fost castigat, adica am reusit sa uit de necazul sacrificarii biletelor castigate la tombola Eyehategod. La un momendat ne-a intrebat una daca ne place Bon Iver, dar m-am dus sa mai iau o bere si n-am dat atentzie incidentului.

***************************

Lucrurile insa nu s-au oprit aici. Cateva zile mai tarziu, gagica-mea ma intreaba:

- Ai auzit de tipu asta, Bon Iver?

- Da, un hipster imputzit, ce-tzi veni?

- Stii tipa asta cu care ne-am vazut la Cocorosie? Mi-a zis pe Facebook ca are 2 bilete in plus de vanzare si m-am gandit sa le iau.

- Da ce-tzi veni, daca nici n-ai ascultat Bon Iver?

- Ei, am mai ascultat eu cat am stat la Cluj singura, cu pretenii.

- Ce fel de preteni tzi-ai facut acolo in lipsa mea? Nici unu din aia pe care-i cunosc n-ar asculta asa ceva nici picurat cu ceara.

- Iar esti obtuz mai Biro, ai vazut ca n-a fost asa rau la Cocorosie.

- Da mai, dar e o distantza de la cer la pamant, alea cântă, ăsta miaună. Pe ce data e?

- Pe data de xx.

- Ia uita-te in Excelu ala, aveam ceva programat pe ziua aia?

- Da, Baroness.

- Pai si tu crezi ca io o sa renuntz la Baroness ca sa ma duc la homelessu ala gay?

Sa ne intzelegem, m-am obisnuit ca totzi pretenii mei gay sa aiba cat de cat stil, sa se imbrace ori sa miroase bine, dar sa aratzi si gay si homeless in acelasi timp mi se pare profund disgratzios, nu stiu ce fel de cantaretz putea sa mearga pe optziunea asta de look. Iar ca treaba asta sa mai si prinda la toate adolescentele de pe planeta mi se pare un amestec de paradox si sacrilegiu. Va pun si o poza cu artistu mai jos, ca sa intzelegetzi:

  Revenind...

- Deci io ma duc la Baroness.

- Nu se poate, am vorbit deja cu tipa asta sa tzina biletele pentru noi, ca-i dau banii la concert.

- Poate vrei sa-tzi dau papucii.

N-am mai vorbit in seara aia, m-am dus la un bar sa ma calmez.

Cateva zile mai tarziu, ne dam jos din tramvai, ea cu doi pasi inainte, eu mohorat foc, cu tricoul meu cu Charles Manson luat ostentativ, sa-mi comunic dusmania de la distantza.

- Hai mai repede ca e sold-out si e super gramada la intrare.

- Pai si noi de ce mergem la concert daca e sold out?

- Ti-am zis ca avea fata asta doua bilete in plus? De aia te-am pus sa scotzi bani de pe card, i-am promis ca ne vedem la intrare sa-i dam banii si sigur o sa fie supergramada.

- Si catzi bani tre sa-i dau?

- 40 de euro de bucata.

- What???? You fukkin crazy??? Marilyn Manson cu Rob Zombie laolalta au costat atata. You go in the fekete book with this!

- Taci si nu mai comenta atata.

Cum ne apropiam, vedeam hipsteri disperatzi prelingandu-se pe langa zidurile arenei, batand cu pumnii lor micutzi in ziduri, smulgandu-si bretoanele din cap de ciuda ca nu au mai prins bilete.

- Uite la astia cum stau pe langa gard, sarmanii de ei. Stai sa vezi cum fac eu 200 de euro in seara asta, si nu mai vedem nici un Bon Iver.

- Hai ma, nu fi bou. Putea sa le vanda fata asta cu 200 de euro, da ni le da noua la pretzul normal.

- Care normal? Costa cat Marilyn Manson cu Rob Zombie impreuna!

- Ai inceput sa te repetzi. Hai sa intram.

Ne-am facut loc printre hipsterii ramasi fara bilet, o mare de manutze care se intindeau sa-mi smulga biletele din mana. Inauntru era o aglomeratzie infernala, insa numa tineret sub 25 de ani. Bag mana in foc ca am fost cel mai batran de la concertu ala.

Concertu a fost, din pacate, exact cum ma asteptam. Noua insi au urcat pe scena impodobita ca de Craciun: 2 tobosari care nu bat cat ala de la Def Leppard (care are o mana amputata), 3 chitaristi si 3 trompetisti care abia scoteau cate un icnet inutil din cand in cand, caci muzica e mai degraba de atmosfera, undeva la capatul nasol al drumului pe care au apucat Anathema cu ultimele albume. De fapt, pana l-am vazut acum live, eram convins ca Bon Iver e un folkist mizerabilist, care canta singur cu o chitara, poate chiar pe la guri de metrou. Am fost socat de faptul ca pentru muzica asta e nevoie de 9 oameni, care laolalta nu scot atatea sunete cat scoate Mike Patton singur. In vremuri de criza ca astea pe care le traim e o risipa ostentativa de fonduri, trebe investigatzi numaidecat. Primadonul evenimentului, Bon Iver asta, avea doua microfoane, se pare ca are gura prea mare pentru unu singur. M-am mai calmat cand am vazut in juru meu ca toata lumea era cam plictisita, ca e unu din concertele alea la care e mai important sa fii vazut (de colegii de scoala) decat sa ascultzi ce e pe scena, unde oricum nu se intampla mare lucru.

- Uite ma ce versuri are asta, parca-s SMSuri neterminate. Si cum le canta, Doamne! Ce gen e asta, mumblecore? A invatzat sa cante de la Yoko Ono?
- Ai imbatranit mai Biro, se schimba generatziile. Pun pariu ca asa se uitau si fanii Maiden la tine cand ii descopereai pe Anathema acu 20 de ani. Numa tu si Exty suntetzi asa de rezistentzi la nou, halal melomani. Macar Exty a inceput sa intre in randu lumii, sa mai asculte chestii de bun simtz de cand iese cu tineretu. Creca numa tu mai ascultzi trupa Rangă, din toata lumea de pe listele electorale permanente din Romania.
- Asa o fi, dar concertu asta e pacat in fatza lui Dumnezeu, curata risipa de fonduri. Daca eram in Romania sesizam DNAul. Tineretul trebuie protejat fatza de astfel de influentze.
- In loc sa fii asa negativist mai bine ai incerca si tu sa fii mai productiv. Trimite la Dilema niste cronici despre experientzele tale concertistice de pe-aici.
- Nu isi permite Dilema sa publice ce am eu de zis despre concertu asta.

******************

Deci cam asta e tragedia vietzii mele. Dar sa nu ne oprim aici, trec rapid in revista si celelalte concerte vazute in ultimile luni:

Caprikorn m-a dus la DJ Tiesto, in concert la Bratislava. Mai fusesem eu pe la eventuri tehnoiste si houseiste ca Delahoya de la noi din Cluj, dar Tiesto asta e ceva campion al genului care are o sonorizare huge si un public electrificat (de consumul de ecstasy in principiu, care am intzeles ca face parte obligatoriu din experientza a astfel de concerte). Muzica de genu asta nu prea e muzica ci o demonstratzie de putere sonora, o experientza sexuala, un vibrator imens care te invadeaza prin toate orificiile si daca esti corect lubrifiat itzi da frisoane de neuitat. Pentru ca eram in companie intelectuala si in tzara straina am incercat sa-mi pastrez decentza si cred ca am reusit, insa aveam impresia ca era iminenta o orgie imensa, cu cateva mii de bratislavoaice tzopaind in sutien in jurul meu in timp ce Tiesto ne bombarda cu stroboscoape si manipulari sonore. Un performance spectaculos intr-un mediu foarte hippie (si stoner) din care insa cam lipseste activitatea de baza, aceea de a canta - la ceva, la orice. Adica DJii astia se suie pe scena cu un laptop si mai schimba piesa din cand in cand, in rest se dau pe Skype si se multzumesc sa mai hârâie publicul.

Oricum, mi-a placut mult Bratislava, m-am simtzit ca acasa cand m-a tzepuit taximetristul de 15 euro, mi-a venit sa-l pup de dragul familiaritatzii sentimentului pe care mi la produs. Iar femeile sunt femei, nu ca in lumea germanica unde am aflat recent ca nu s-a inventat epilarea. De nici un fel. Da de nici un fel.

Am mai fost la doua concerte crancene, extrem de apasatoare - suspomenitzii Crowbar si St. Vitus, doua trupe legendare ale metalului. Ambele au avut trupe excelente in deschidere, aproximativ tot de doom: ungurii-culturisti Magma Rise, respectiv austriecii Lowbau (cu o gagica beton la tobe). Ma duc destul de rar la concerte doom, dar cateodata e fix ceea ce trebe, iar trupe ca St. Vitus si Crowbar sunt greu de prins prin Europa.

Doua concerte mai interesante, de cu totu alta facuta, au fost Wovenhand si Adrenaline Mob. Primii sunt un folk psihedelic cu elemente de muzica amerindiana si un vocal care tot cheama ploaia, prezentatzi intr-un format destul de rock (cu bateristul de la Slim Cessna). A doua e noua trupa a lui Portnoy de la Dream Theater + Russell Allen de la Symphony X, o incercare a unor muzicieni batrani consacratzi cu rockul progresiv de a canta metal sprintzar tineresc. Ambele concerte au fost foarte fresh, curiozitatzi satisfacute cu succes.

Doua concerte excelente au fost Combichrist si Ufomammut. Primii sunt niste electrostuff norvegian agresiv si punk, foarte electrifiant, aproape ca la Tiesto dar mai violent si cu percutzie live amestecata cu muzica de laptop. Are mare succes la nemtzi, a fost unu din putzinele concerte care a pus in miscare publicu generalmente frigid. Ufomammut sunt italienii aia psihedelici de care am mai vorbit de 100 de ori pe blogu asta asa ca nu mai insist, cine n-a auzit inca de ei probabil nu merita sa auda nici de acum incolo.

Orishicum, cel mai bun concert vazut de cand n-am mai scris pe aici de muzica a fost Dub Trio, o trupa superba de jazzy metal de la casa de discuri a lui Mike Patton, pe care vi-i recomand in special ca acompaniatori instrumentali ai celui care a inventat de unu singur reggae-ul sionist, marele Matisyahu pe care va rog sa-l ascultatzi cu mare atentzie cu aceasta oda reggae adusa Ierusalimului (Dub Trio sunt cei 3 tipi de la instrumente):

Urmatoarele din Excelul meu sunt Monkey3, Mick Harvey si Swans, sper sa nu mai fiu bruiat de la acest plan.