Groaza medicala

The Brains of Rats
de Michael Blumlein

Pedigree:
- nominalizari World Fantasy, Bram Stoker, Locus (pt. culegere de autor)
- nominalizare World Fantasy (pt povestirea The Brains of Rats)
- nominalizare Bram Stoker (pt. nuvela Bestseller)
- nominalizare Locus (pt. povestirea The Thing Itself)

A trecut multa vreme de cand citeam horrorul pentru thrilluri si sperieturi si reactzii emotzionale, acu ma intereseaza doar relevantza culturala si calitatzile literare ale genului. Si totusi iaca Michael Blumlein a reusit sa-mi gaseasca coarda sensibila care ma face sa inchid cartea daca mi se pare ca e prea intuneric afara.

Blumlein scrie singurul soi de horror pe care il gasesc cu adevarat disturbing: horrorul medical. Treaba e cu atat mai grava cu cat autorul e medic cu acte in regula, deci stie ce vorbeste, are un stil clinic in care fiecare propozitzie pare un diagnostic si are un talent dat dracului de a zgandari coarda sensibila a pacientului/cititorului. Blumlein stie unde zace frica adevarata, pana si in cei mai desensibilizatzi oameni.

Scriitura lui Blumlein pare cea a unui macelar intors de la serviciu care-i relateaza nevestei la cina despre ultima privire duioasa a vitzelului de la abator inainte sa ia un ciocan in frunte ori sa fie castrat; ori despre vaca gestanta care a pierdut sarcina si a tarat dupa ea placenta cu cadavrul fatului pana a reusit sa se descotoroseasca de ea. Temele care respira prin toata opera autorului sunt etica medicala, relatzia medic-pacient (cu caracterul sau invaziv) si perceptzia omului asupra propriilor organe.

Din pacate Blumlein e un autor zgarcit - in 25 de ani a produs doar 4 cartzi, adica volumul de fatza + 3 romane pe care simt nevoia sa le pomenesc pentru a da o imagine mai completa asupra apucaturilor autorului:

• The Movement of Mountains, un roman SF in care obezitatea este boala cu transmitere sexuala;
• The Healer, un roman fantasy despre meseria/vocatzia de Vindecator, despre scarba fatza de pacient versus satisfactzia de a salva vietzi; titlul mi-a amintit de romanul unui alt cunoscut chirurg autor de SF, Sebastian Corn al nostru (unde mai pui ca mi se pare ca Blumlein mai si seamana suspect de tare cu Corn);
• X,Y, roman nominalizat la premiile Tiptree si Locus, pe probleme de identitate sexuala intr-un context sado-maso, a fost deja ecranizat in filmul cu acelasi titlu.
  

Volumul The Brains of Rats e singura culegere de proza scurta produsa de Blumlein, rasplatita cu nominalizari la World Fantasy, Stoker si Locus (ca volum si pentru 3 din povestiri) . Treaba e cam asa:

• The Brains of Rats (nominalizata World Fantasy, povestea vedeta a volumului): Un medic studiaza diferentzele neurologice intre sexe la shobolani si capata o criza de identitate sexuala care il impinge la tot felu de experimente (ex: se lasa sodomizat de un negru agatzat intr-un bar, incercand sa inteleaga sentimentul sexual submisiv al femeilor). Naratziunea e alternata cu un fel de jurnal personal, in care eroul face observatzii pe marginea unor cazuri celebre de identitate sexuala ambigua, precum Ioana D'arc si Papesa Johanna*. Miza povestii e incercarea de a defini ce anume face un barbat sa fie barbat, si o femeie sa fie femeie, iar raspunsul, desi pare la mintea cocosului (The best thing about being a man is having a dick...having it sucked) e incarcat, in povestea lui Blumlein, cu observatzii antropologice fascinante. E una din povestile alea de geniu care se scriu o data la 10 ani, n-aude nimeni de ele si dupa aia sunt plagiate de un roman de succes al lui Dan Brown;
  
• Bestseller (nominalizare Bram Stoker, cea mai lunga - adica singura - nuvela din volum): Un scriitor ratat face o virtute si o ambitzie personala din a nu face compromisuri comerciale pana cand e dat afara din chirie cu familie cu tot. Disperat si strans cu usa, scriitorul incepe sa-si castige existentza ca donator cronic de organe, dar ramane cu integritatea artistica neatinsa. Geniala si povestea, dar mai ales titlul;
• The Thing Itself (nominalizare Locus): Surprinzator, e doar o poveste de dragoste, dar un pic mai horror asa, intre o asistenta medicala si un bolnav de ciroza care se ingalbeneste si se umfla la burta pe zi ce trece, in timp ce ii recita iubitei povesti debordand de imaginatzie despre un restaurant unde se serveste lapte de mama. Bijuterie;
  
• Tissue Ablation (debutul lui Blumlein): Scrisa in stilul unui raport de autopsie, doar ca nu e o autopsie, ci e eviscerarea pe viu a unei persoane neanesteziate (dar paralizate, incat doar lacrimile si spasmele accidentale ale corzilor vocale sugereaza sentimentele pacientului). Obiectivul operatziei este recoltarea de organe vii care cica pot sa se inmultzeasca singure daca le tzii intr-un container cu nutrientzi, obtzinandu-se astfel sute de metri de intestin, ciorchine de testicule, metri patratzi de piele samd, exportatzi apoi spre tzarile lumii a treia pe post de substituentzi industriali (ulei de testicule, material de cort facut din piele, tzevi si suruburi din oase etc.). Absolut sinistra;
• The Wet Suit: un tip afla ca tatal sau, recent decedat, dezvoltase un fetish din a se imbraca intr-un costum de scafandru decupat la fund, apoi se spanzura si se balanganea de craca unui copac in timp ce se autoflagela cu niste nuiele. Eroul povestii se chinuie sa impace amintirea pe care o are despre taica-sau cu acest mic detaliu, dar nici mama si nici ceilaltzi care stiau de obiceiul tatalui nu par capabili sa il ajute. Geniala;
  
• Shed His Grace: Un tip se autocastreaza in fatza televizorului la care apare Ronald Reagan cu nevasta-sa, inchipuindu-si ca acestia il pot vedea. Horror intens tributar lui JG Ballard;
• Keeping House: O mama/sotzie obsedata de curatzenie sacrifica totul (job, familie, sanatate mintala) ca sa isi dedice timpul datului cu aspiratorul si culesului scamelor de pe covor. Cunosc persoane care se indreapta in directzia asta, ceea ce da povestii o valoare deosebita;
• The Promise of Warmth: Un cuplu aflat in concediu la mare: tipa remarca ca tipul e tot mai bun la sex oral si ca si-a facut un obicei din a se tarai pe burta prin nisipul plajei; cu alte cuvinte, tipul se transforma in shoparla. Hazlie si lirica;
• The Glitter and the Glamour: Un actor de succes nu e lasat sa moara in ruptul capului, i se tot fac operatzii plastice si transplanturi de catre producatori dar actorul incepe sa-si piarda umanitatea si contactul cu realitatea. Mi-a amintit de Truman Show.
  

La astea se mai adauga 3 povesti mai slabutze pe care nu le mai pomenesc, proportzie acceptabila din totalul de 12. De la aparitzia volumului (acu 20 de ani, reeditat acu 10 ani), Blumlein a mai adunat proza scurta de inca un volum pe care nu da semne ca ar vrea sa il publice.

Un rol important in impactul povestilor il au si ilustratziile disturbatoare, gen copii evisceratzi sau bucatzi de oameni pe care sunt linii trase cu markerul si numerotate. Contribuie la senzatzia nasoala si stilul clinic ultradisciplinat al autorului, care merge uneori pana la a adauga bibliografie si apendixuri la finalul povestirilor sale, in stilul articolelor stiintzifice.

* Papesa e o figura semilegendara, banuita de a fi fost singura femeie investita ca Papa prin anii 800, inainte ca slujbasii bisericii sa observe ca suferea de lipsa de testicule; cica de atunci, la investirea unui nou Papa, acesta e cautat de oua si sexul ii este confirmat ritualic prin proclamarea "Testiculos habet!" la care se raspunde "Deo gratias!" Despre presupusa Papesa s-a facut un film in anii 70, cu Liv Ullman, si se mai face unul anul asta, cu John Goodman.

- plusuri: stil aparte, cateva povestiri de mare efect, ilustratzii misto in editzia hardcover
- minusuri: vreo 3 povesti de umplutura
- recomandare: povestile tari de aici sunt cam lectura obligatorie; in rest, celor preocupatzi de identitatea sexuala si de angoasa propriei anatomii; fanilor JG Ballard