Nasty horror

The God of the Razor
de Joe Lansdale

Asta e un volum consistent de la Subterranean Press care contine un roman full, The Nightrunners, si o anexa de 100 de pagini de povestiri legate intr-un fel sau altul de roman. Ocazia cu care s-a alcatuit un astfel de volum e aniversarea a 20 de ani de la aparitzia pomenitului roman, cea mai importanta lucrare de tineretze a lui Lansdale, de dinainte sa devina scriitor profesionist. Aceeasi ocazie a dus si la publicarea unui volum pereche, tot la Subterranean, intitulat Lords of the Razor, o antologie cu numerosi scriitori invitatzi sa scrie si alte povestiri pe marginea conceptului creat de Lansdale.

Care concept? Pai cel sugerat de titlu. God of the Razor, zeul ascutzishurilor si taishurilor, god of all things sharp and pointy, e un soi de entitate supranaturala vag asemanatoare cu Hellraiserul lui Clive Barker (sau il chema Pinhead?) si cu It al lui Stephen King. Se sugereaza pe alocuri ca dumisale ar fi chiar Marte, zeul razboiului, sau, in perspectiva western, cel care i-a invatzat pe indieni sa faca arcuri si sagetzi. In principiu zeul taishului se hraneste din violentza umana si pe unde umbla, acolo se isca razboaie sau macar crize de isterie si incaierari la drumul mare, dupa caz si posibilitatzi.

God of the Razor are si o descriere amanuntzita reflectata pe copertile celor 2 volume dar si in niste benzi desenate prin care Lansdale l-a mai promovat. E un gagiu cu joben, cu veston din piele de om la care atarna, de capatul unui intestin, un ceas de ala ca a lui Dan Diaconescu de zice cat mai e pana la sfarsitu lumii. Zeul incaltzat cu capete de oameni si are in loc de unghii lame de secera si alte smecherii pe care nu le mai tzin minte. Oricum, un tip nasol.

In romanul The Nightrunners individul asta apare mai mult in decor, in coshmarurile unui cremenal schizoid, abia in povestirile ulterioare, anexate acestui volum, Lansdale i-a dat viatza ca personaj concret. Asa ca, izolat de contextul povestirilor, The Nightrunners cu greu poate fi incadrat in dark fantasy sau literatura supranaturala de orice fel. E un horror pur sange violent, aproape de categoria nasty (tortura/mutilari/viol), incat a fost blocat de la publicare cale de vro 5 ani, ceea ce l-a facut pe autor sa prefere a publica ocazional fragmente (extinse) ale romanului sub forma de povestiri. Pana la urma s-a creat un cult underground in jurul romanului, pe atunci pseudoanonim, azi traficat la 100 de dolari in versiunea originala, asa ca e foarte binevenita editzia aniversara de care vorbim aici, la un pretz mai decent, revizuita si completata cu povestirile create pe marginea romanului si a pomenitului personaj.

Fiind un roman de tineretze (scris acu 25 de ani), da dovada de un exces de zel(=violentza) care, la data respectiva, reusea sa se eschiveze de la comparatii cu Stephen King, promovand o directie alternativa a horror-ului care avea sa explodeze la finele anilor 80*, asa-numitul curent splatterpunk. Cat despre plot, well, nu e mare lucru de capul lui: un grup de adolescentzi degeneratzi violeaza o profesoara de liceu si sunt prinsi asupra faptului; ceva vreme mai tarziu, aceiasi adolescentzi se regrupeaza si planifica sa o mai violeze odata, for the sake of ambition, atacand cabana din padure in care femeia si sotzul sau se retrasesera pentru a-si salva casnicia si a trece peste traume. Seamana un pic cu cele doua filme Funny Games ale lui Haneke (minus partea de metafilm), asadar itzi cam sta in gat mai degraba decat sa creeze un suspans real, o morala ori macar sa creeze simpatii pentru personaje. E drept, creeaza antipatii la greu. Paradoxal, nici umorul tipic al lui Lansdale nu prea e sesizabil si doar vag se atinge tema rasismului preponderenta in opera sa (si aia intr-o scena care banuiesc ca a fost adaugita in editzia revizuita). Desi opera lui Lansdale avea sa se diversifice incepand din 90 spre SF, mystery si mainstream, trebuie remarcat si faptul ca in romanul asta se regasesc si radacinile povestirilor sale splatterpunk de maturitate, precum The night they missed the horror show si The Drive-in date.

Nefiind un fan al segmentului nasty si preferand componenta dark fantasy a literaturii horror, pot afirma ca romanul mi-a lasat un gust usor acru in gura (nu amar), dar imi este clar ca isi atinge obiectivele si inteleg de ce e e recentzat cu 5 stele de catre majoritatea fanilor genului, ca roman horror de top al anilor 80. Din fericire, povestirile anexate mi-au mai oblojit hematoamele spirituale, in special:

• Not from Detroit, despre un cuplu de batrani care asteapta in tarnatz sa vina moartea dupa ei, o mai citisem si in culegerea High Cotton;
• King of Shadows, cu un copil ochelarist si cu spitze de alea nasoale la picioare, care sfarseste posedat de God of the Razor, ocazie cu care aflam si mecanismul prin care zeul intra in dimensiunea noastra, anume atunci cand te tai la degete, inclusiv daca te tai cu hartie;
• The Shaggy House, cu un o casa vampirica care se tot muta dintr-un cartier in altul si suge energia, zugraveala si armonia feng-shui a caselor din apropiere.

Un fan entuziast de pe amazon caracterizeaza romanul ca The Darkest, Nastiest, Most Disturbing Mainstream Horror Book Ever. Altu se plange ca e pornoviolentza. Alegetzi ce vretzi.

- plusuri: e o editzie extinsa a unui roman horror cu statut de cult, considerat o caramida de baza a curentului splatterpunk; altfel, un roman alert, sinistru si de impact (adica bine scris), cateva povestiri cool in anexa;
- minusuri: nu se intampla multe in romanul asta, doar oameni rai facand rautatzi de dragul raului (sau de dragul lui God of Razor, daca reusesti sa vezi the big picture, privind romanul prin filtrul povestirilor); umorul lui Lansdale e cam rasfirat

- recomandare: fanilor horrorului realist (cat de cat), adica ala in care oameni rai fac chestii rele, mai citisem chestii din astea de pe la Dean Koontz, John Saul, Ed Lee si, daca e musai sa refer si niste titluri de-ale lui Stephen King, ar fi Gerald's Game, Carrie sau Misery (strict partea horror); la care adaugatzi cateva ceshcutze de viol si tortura in plus

*cu contributia majora a lui Cliver Barker, prin prima colectie splatterpunk premiata cu World Fantasy Award, Books of Blood.