Wednesday, September 10, 2014

Edward Lee - Brain Cheese Buffet


Pedigree:
- nominalizare Bram Stoker pt. povestirea Mr. Torso

Ca sa lamuresc treaba din prima fraza, Edward Lee e cel mai hardcore autor horror pe care l-am citit ever, iar cartea asta e cel mai scarbos lucru pe care l-am citit in viatza mea. Daca gasitzi ca scarbosi sunt Jack Ketchum, ori Lansdale in excesele sale de zel (gen The Nightrunners), n-atzi vazut inca nimic. Daca consideratzi ca filme ca The Human Centipede sau A Serbian Movie sunt scarboase, tot n-atzi vazut nimic dar incepetzi sa banuitzi unde bat. Daca vi se pare scarboase siteuri gen rotten.com... well, tot nu suntem fix pe buba, caci la Edward Lee mai apare si o componenta fantastica pe ici pe colo.

Si mai apare o componenta, care e fundamentala in salvarea prozei lui Lee de la statutul de "gunoi indescriptibil", si anume umorul. Gasesc ca in zona asta splatterpunk (echivalentul literar a ceea ce in cinema se numeste torture porn) daca n-ai  umor te-ai ars. Atat ca cititor, cat si ca scriitor. Asta e o lectzie importanta pe care a lasat-o Lansdale istoriei literaturii, iar Edward Lee o respecta in cea mai mare parte. Nu intotdeauna, si exact atunci cand nu o respecta se vede cel mai clar diferentza intre splatterpunkul bun si cel prost. Un important avantaj fatza de echivalentul genului in cinema este ca in splatterpunk, vizualul nefiind tocmai la indemana, obliga autorul sa incropeasca din cand in cand si cate o poveste in jurul abuzului de mizantropie, iar in felul in care se impleteste povestea cu ingredientele genului sta provocarea pentru scriitor.

Unii o sa zica ca pentru unul care tot zice ca nu-i plac filmele torture movie, muzica grindcore si literatura splatterpunk, scriu cam mult despre ele. E posibil sa fie asa, am avut o perioada in care am investigat acest gunoi de la marginea culturii universale din 2 motive: a) ca e un segment profund inradacinat in conditzia umana si in istoria ipocriziei umanitatii; b) pt ca orice explorator al culturilor de nisa tre sa ajunga la un momendat si in zona asta, care, ca orice nisa, are varfurile ei si o mare masa de mediocritatzi (pastrand proportziile, in zona asta varfurile pot fi catalogate drept "interesante", iar marea masa sunt gunoaie mizerabile).

Printre reprezentantzii de seama ai genului se numara pomenitul Joe Lansdale (cel mai cool dintre totzi), John Shirley (care e interesant pt ca vine din cyberpunk, si chiar din scena muzicala punk), Clive Barker (care e interesant pt ca e queer si gay), David Schow (care nu e deloc interesant, dar e parintele labelului splatterpunk) si Jack Ketchum (care nu e interesant pt ca se ia prea in serios, pretinzand ca scrie despre "realitatea cruda").

Edward Lee e mai degraba interesant, dar nu pregeta nici la a deversa gunoaie in cantitatzi industriale. S-ar putea sa mi se para interesant doar pt ca acest volum, Brain Cheese Buffet, e un fel de best of al prozei sale scurte (mai are un volum pereche, Bullet Through Your Face, cu nuvelele de mai lunga intindere). Din pacate cele mai interesante proze de aici le citisem deja sub forma de banda desenata in ciclul Verotika editat de Danzig la inceputul anilor 90, iar in format BD sunt mult mai simpatice.

Cuprinsul e cam asa:

Povestile interesante:
  • The Dritiphilist: Favorita mea din acest volum, datorita calitatzii caracterizarii personajelor si subiectului care reuseste un balans fragil intre hazliu si gretzos. Un corporatist de succes sufera de o adictzie secreta de a manca flegma altora si umbla toata ziua cu doua cartzi de vizita la el, pe care le foloseste sa razuiasca scuipatzi de pe trotuare;
  • Mr. Torso (finalista Bram Stoker): Un redneck cititor de Kierkegaard tzine in hambar 12 femei cu mainile si picioarele amputate, pe care le insemineaza toata ziua ca sa nasca (una pe luna) si sa vanda copiii pe bani grei. Asta e una din povestile care apare si in Verotika sub forma de BD;
  • Grub Girl in the Sex Prison: Jurnalul unei prostituate zombie care e bagata la puscarie si abuzata sexual de gardieni. Asta e a doua poveste care a aparut si ca BD, in plus are si o ecranizare porn-horror;
  • The Makak: Horror ceva mai clasic si bine scris, despre un mafiot peruan care face trafic de cocaina cu ajutorul unor zombie;
 Povestile mediocre:

  • Mrs. Torso: Doi tipi si o tipa fac un film porno pentru scatofili si din greseala o omoara pe tipa. Ca sa scape de cadavrul ei, o taie bucatzi si o arunca intr-un shantz;
  • The Mother: Poveste usor lovecraftiana si mai old-school decat restul - un individ gaseste in spatele casei un butoi de deseuri radioactive care ii transforma nevasta intr-un monstru sexual. Din cand in cand autorul a mai avut tentative de a mixa splatterpunkul cu teme horror retro (Dracula, Lovecraft etc.), si asta ar fi un altfel de exemplu;
Povestile oribile, care nu ar trebui sa existe:
  • The Baby: Radem, glumim, dar totul pana la bebelushi abuzatzi sexual. Mai bine nu mai zic nimic;
  • The Wrong Guy: Doua lesbiene si-au pus in gand sa extermine totzi barbatzii de pe lume si in scopu asta agatza cocalari pe care ii tortureaza genital;
  • The MacCart Model: Un torture story gretzos de la un capat la altul, oarecum asemanator ca plot device cu filmele Human Centipede.
Ma duc sa-mi fac niste suc de grapefruit si sa uit ce am citit.

P.S. Pt cine e curios, cartea a aparut la Deadite Press, editura specializata pe chestii de genu asta.

- plusuri: autorul e un fel de maestru al genului si atunci cand reuseste sa scrie o chestie citibila o face cu abilitatea cuiva care tre sa umble pe sarma deasupra unei gropi cu pucioasa arzand
- minusuri: cand nu ii iese, e cel mai oribil lucru pe care l-au citit vreodata
- recomandare: amatorilor de torture porn, muzica grindcore, poze cu accidente etc.; you know the type, cunosc si eu catziva care mai rad de mine ca imi place horroru, da cateodata le surprind sclipirea dementa din coltzu ochiului

2 comments:

kyodnb said...

Are si in Romania un volum publicat la editura Vremea, Orasul Infernului.

E un pic mai "cumintel" decat ce ai descris tu mai sus.

Marius Germanicus said...

Nae Caramfil: filmul romanesc se imparte in seducatori si violatori. Noul cinema romanesc e facut din violatori. Eu sunt un seducator.

Pascal Brueckner: orice act sexual e un viol, orice erectie e un atac asupra feminitatii.

James Steward in Harvey: Years ago my mother used to say to me, she'd say, "In this world, Elwood, you must be" – she always called me Elwood – "In this world, Elwood, you must be oh so smart or oh so pleasant." Well, for years I was smart. I recommend pleasant. You may quote me.

acum o intrebare pentru oracolul Biro: unde sunt seducatorii, ca de violatori m-am cam saturat / nu mai am timp si pentru ei cum nu mai am nici pentru short movies de la wannabe directors.