Wednesday, May 23, 2007













Reverse the damn' polarity!
Doctor Who sezon 3
Ep.1-6

S-au anuntat baloturile pentru premiile Hugo si Nebula. Calcand pe urmele sezonului 1, sezonul 2 din Dr.Who a fost shtampilat cu nominalizarea a patru episoade la Hugo, la concurentza cu 1 episod BattlestarGalactica si unul Stargate, plus o nominalizare Nebula (premiul a fost umflat de Howls Moving Castle). E vorba de categoria script, besigur. Pt cine vrea lista completa a castigatorilor Nebula decernate acu o saptamana, vezi http://www.sfwa.org/

Revenind, a inceput sezonul 3. ZuperDuper. Am fost obishnuit cu seriale care incep timid si capata curaj pe parcurs. M-am obisnuit ca serialele sa aiba episoade de umplutura amestecate intre episoade relevante. Nu mai e cazu, Doctor Who schimba strategia si incepe noul sezon cu impact maxim, o sharja de 4 episoade absolut geniale, cu superproductzie, efectele speciale plusate la greu si chiar un plus de coerentza in avalansha de idei. E clar, se baga bani grei in fundul serialului care tinde sa devina cel mai de succes export BBC.

In primul rand, Doctor Who s-a tzinut de cuvant si si-a tras gagica noua. In loc de pink bimbo Rose pe care a tarat-o cale de doua sezoane cu smiorcaituri si sentimentalisme si dupa ingrozitoarea partenera din Xmas Special, a venit MARTA. Da, domle, Marta e o negresa sau mulatra cu un ten perfect, sani obraznici, fund un pic mare dar imbracat cu gust, care e mereu transpirata, activa, energica si uneori cu simtzul umorului. Poate un pic si cam nesimtzita, dar oricum e in spiritul marilor eroine sidekick. Singura problema pe care o am cu actritza e ca a mai jucat si in sezonul trecut in rolul meteoric al unei gagici mutilate de Cybermen. Amanuntul a fost rezolvat cu o replica simpla in care Marta recunoaste ca a avut o verishoara cu care semana leit. Si mai tare de atat e familia Martei. Banuiesc ca odata cu Rose au fost expulzatzi din serial si hiphoperul Micky si celelalte personaje de garsoniera care intretzineau atmosfera de parodie. Aici, familia Martei e dezbinata, cu fratzi multzi, parintzi divortzatzi. Maica-sa e o negresa rasista din pricina ca barbatu a parasit-o pt o blonda si are dificultatzi in a-l accepta pe albul Doctor Who ca prieten al Martei. Si nu e vorba de diferentza de varsta, caci la cei 900 de ani, David Tennant arata mai sexy ca niciodata in tenishii lui roshii, cu freza de James Dean si parpalacu ala.

Primul episod Smith and Jones ne arata o Marta studenta la medicina si imbracata in halat alb sexy (Rose era o vanzatoare blonda imbracata in roz). Se intampla ca Doctor Who sa se interneze chiar la spitalul Martei, caci s-a stricat la burta. Dar in acelasi spital s-a internat si o vampiroaica octogenara care suge sangele pacientzilor cu un pai de baut suc infipt in jugulara. In plus vampiroaica e urmarita de o rasa justitziara de rinoceri care teleporteaza tot spitalul pe luna si vin sa-l perkezitzioneze. Foarte tari navele spatziale si costumele rinocerilor bipezi, foarte tare ritmul si adrenalina episodului dar mai ales vampiroaica cu paiul ei de baut sange si, evident, Marta the black beauty. Doctoru are sentimente de remuscare si isi mai aduce aminte de Rose la ocazii, but hell...life goes on si se mozoleste cu Marta ca sa pecetluiasca noul sezon.

Al doilea episod loveste si mai tare. The Shakespeare Code e o aluzie la Codul lui Da Vinci despre o piesa pierduta a lui Shakespeare care contzinea replici in sistem hexazecimal capabile sa deschida o poarta spre o dimensiune in care erau prizonieri Carrionites, o specie de vrajitoare care aveau sa-l inspire pe Shakespeare sa treaca de la teatrul istoric la perioada lui horror. Dar vrajitoarele nu vin sa-l inspire pe scriitor ci sa cucereasca pamantul asa ca Doctoru si Marta calatoresc in trecut sa distruga piesa lu Shakespeare. E foarte tare cand Doctoru da citate din altzi poetzi si nu-l lasa pe Shakepseare sa si le noteze. O gramada de poante pe seama lui Harry Potter si a lui Shakespeare, plus ca Marta ii pica cu tronc scriitorului care vrea sa o cumpere ca sclava.

Si cand nu parea ca se poate mai bine, episodul Gridlock e despre o lume in care oamenii traiesc intr-un etern ambuteiaj de trafic, claxonand toata viatza si incercand sa faca copii pt a atinge pragul minim de 3 adultzi care permit unei mashini sa treaca pe banda rapida. Dar pe banda rapida asteapta niste oratanii care se hranesc cu polutzia automobilelor. Ideea e beton, efectele speciale masive. E vorba de o societate abandonata de agentzii de circulatzie dar care respecta codul rutier pana la moarte intr-o monstruoasa intersectzie in care se avanseaza cu 1 kilometru pe an. Idee stralucita si cumplit de originala.

Apoi era evident ca trebuiau sa se intoarca Dalek, in dublul episod Daleks in Manhattan + Evolution of Daleks, in care se dovedeste ca Empire State Building a fost construit de Daleks ca sa recepteze raze gama de la soare pentru a transfera ADN de Dalek in victimele crizei economice din anii 30. Beat that! Oamenii flamanzi si intelectualii fara joburi dorm in corturi la marginea New Yorkului si cad pe rand victime ale rapirilor si manipularilor genetice. O rasa noua de Human Daleks apare care seamana suspect de tare cu comunistii.

Ultimul episod inaintea pauzei de juma de sezon o lasa mai moale. Lazarus Experiment e un creature feature clasic, gen The Fly, cu un mad scientist care se transforma in ganganie incercand sa reverseze procesul de imbatranire. Din pacate episodul e foarte violent dpdv sonor (horcaituri, urlete) in schimb deloc agresiv dpdv vizual. Nimic nu e mai nasol decat sa vezi oameni disperatzi horcaind fara sa vezi macar o pata de sange. Singurul film care a scapat cu smecheria asta a fost Lord of The Rings. Oricum, avem cel mai tare set de episoade din istoria serialului si o recomandare calduroasa pt cei care vor sa vada ce inseamna Dr.Who at its best.


1 comment:

bogdan said...

deci astept comentariile tale pentru restul de episoade ale sezonului 3
unu din cele mai tari seriale ever!